Legăturile economice între Iran și China sunt forțate, în timp ce interesele lor de bază se află în altă parte

Legăturile economice între Iran și China sunt forțate, în timp ce interesele lor de bază se află în altă parte

Fereydound Majlessi (sursă: Fereydoun Majlessi)

Într-un interviu acordat ziarului iranian Luceafărul, analistul de politică externă Fereydoun Majlessi a explicat că motivele vizitei ministrului iranian de externe în China sunt în principal de natură economică. Potrivit lui Majlessi, interesul mai mare al Iranului constă în deschiderea economică către lume și nu în izolare și rezistență, care îl fac mai susceptibil la relațiile inegale în politica și economia mondială

Setare-ye sobh, 17 ianuarie 2022

La 14 și 15 ianuarie 2022, ministrul iranian de externe Amir Abdollahian a vizitat Beijingul și s-a întâlnit cu omologul său chinez Wang Yi. Vizita a fost relatată pe scară largă în Iran și în lume ca fiind începutul punerii în aplicare a “acordului strategic” din 2021 între Iran și China. Vizita a avut loc, de asemenea, în contextul discuțiilor în curs de desfășurare la Viena privind reînnoirea acordului nuclear între Republica Islamică Iran și grupul celor șase țări (SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China) și al consultărilor intense ale ministerelor de externe chineze și iraniene cu țările din Orientul Mijlociu cu privire la evoluția politicii din Orientul Mijlociu. 

În timpul vizitei lui Abdollahian au existat puține anunțuri privind noi pași concreți în relațiile iraniano-chineze. De asemenea, au existat foarte puține acorduri concrete între cele două țări după semnarea “acordului strategic” în martie 2021. Singurul pas mai important a fost admiterea Iranului în Organizația de Cooperare de la Shanghai, care a fost lăudată de unii ca o lovitură în fața imperialismului american, iar de alții ca o mișcare periculoasă spre tabăra autoritară în relațiile internaționale și o îndepărtare de la principiul fondator al Republicii Islamice “Nici Est, nici Vest”. Cel mai probabil, mai aproape de adevăr este părerea expertului iranian în politică externă Diako Hosseini, care a acordat un interviu Agenției Iraniene de Ştiri a Muncitorilor în septembrie 2021, iar Podul Persan al Prieteniei l-a republicat cu titlul: “Beneficiile aduse de aderarea Iranului la Organizația de Cooperare de la Shanghai sunt limitate”. 

În acest context de relativă agitație mediatică, dar mult mai puțină substanță cu privire la vizita ministrului iranian de externe în China, Fereydoun Majlessi a comentat motivele care au stat la baza vizitei, interesele fundamentale ale Iranului și Chinei și a sugerat că reintegrarea Iranului în economia mondială ca o țară mai puternică din punct de vedere economic este mult mai importantă decât să pozeze ca o țară de rezistență anti-occidentală.

Acest articol a fost publicat la 17 ianuarie 2022 pe prima pagină a ziarului iranian Luceafărul (Setare-ye sobh).

Domnule Majlessi, în opinia dumneavoastră, discuțiile din mass-media despre acordul pe 25 de ani între Iran și China au fost controversate încă de la început. Care este motivul vizitei recente a ministrului iranian de externe Amir Abdollahian în China și care sunt problemele ridicate în această perioadă?

Conform impresiei mele inițiale, ceea ce este cunoscut ca fiind acordul pe 25 de ani între Iran și China este de fapt un memorandum de înțelegere, ceea ce înseamnă că s-a convenit asupra unor generalități și că acestea au fost transformate într-un document pentru o viitoare cooperare. De fapt, am semnat un memorandum de înțelegere, conform căruia părțile vor face ulterior promisiunea de a dezvolta relațiile comerciale și de investiții și așa mai departe. Tot ceea ce se va face în viitor va fi sub forma unui contract, care trebuie să fie aprobat de parlamentul iranian, deoarece acordurile cu companiile străine trebuie să fie aprobate de parlament. 

Prezentarea acestui memorandum ca fiind un acord pe 25 de ani între Iran și China este în mare parte propagandă internă. Nici China nu caută ambiguitatea și nici cealaltă țară nu va transforma un astfel de memorandum general într-un acord pe termen lung. China este o țară mare, care a devenit a doua cea mai mare economie din lume; este primul exportator mondial. Principalele piețe de desfacere ale Chinei sunt în Statele Unite, Europa, lumea arabă și Israel. Fiind o țară din categoria medie, Iranul are un rol limitat în relațiile comerciale ale Chinei. În vremuri de izolare severă, China a fost spațiul de respirație al Iranului în ceea ce privește comerțul exterior, iar în fața sancțiunilor, China a reușit să satisfacă unele dintre nevoile Iranului în ceea ce privește dinamica comercială. Prin urmare, în circumstanțele specifice ale țării noastre, relațiile cu China au fost importante pentru economia iraniană.

Vizita ministrului de externe în China poate fi privită prin prisma rolului Chinei în cadrul negocierilor de la Viena?

Poate părea așa. Dar această abordare este o poveste foarte cunoscută la forumul internațional.  

Scopul vizitei ministrului iranian de externe în China este legat de faptul că economia chineză este importantă pentru Iran. China este aproape singurul cumpărător al petrolului și ale produselor noastre petrochimice. Fără China, fără exportul și importul cu aceasta, Iranul va avea probleme. 

Republica Islamică Iran vrea să evalueze situația pentru a se elibera de povara angajamentelor sale în Orientul Mijlociu într-un moment în care Statele Unite doresc să facă concesii. Iranul urmărește să obțină condiții mai bune pentru comerțul cu China. Iranul este o țară de mâna a doua și de nivel mediu în lume, dar are potențialul de a fi bogată. Cererea viitoare a Chinei pentru energia și resursele iraniene este mare, iar condițiile Iranului pentru exporturi sunt mai relaxate. Prin urmare, China își dezvoltă, de asemenea, relațiile internaționale privilegiate cu Iranul. De fapt, aceste relații economice sunt forțate atât pentru Iran, cât și pentru China. De fapt, pentru Iran, această relație este cumva obligatorie, iar pentru China, interesele sale naționale sunt importante.

Care este rolul intereselor Chinei și ale Rusiei în menținerea tensiunilor între Iran și Statele Unite? În ce măsură se manifestă divergențele în această privință în timpul discuțiilor de la Viena?

Acest punct de vedere este pesimist. Nici Rusia, care beneficiază de pe urma continuării disputei dintre Iran și Occident pentru a monopoliza exporturile de gaze și pentru a înlocui cotele de vânzare a petrolului iranian în plan internaţional cu petrol rus, nici China, care se folosește de monopolul său asupra comerțului exterior al Iranului, nu exclud reintegrarea Iranului în economia mondială. Nu cred că, câștigurile acestor două țări din izolarea iraniană sunt atât de eficiente. În opinia mea, condițiile economice și politice “normale” ale Iranului pot aduce beneficii și mai mari acestor țări. La fel cum China beneficiază mai mult de pe urma relațiilor cu Japonia, Germania și Statele Unite, sau de pe urma relațiilor cu arabii, deoarece ambele părți sunt bogate. Iranul are potențialul de a fi bogat și de a avea o dezvoltare industrială și economică. Iranul poate fi un client mai mare pentru China și Rusia în condiții sănătoase și fără stres economic. 

Tensiunea cu Occidentul care a apărut se datorează unor convingeri, sentimente și sloganuri la care țara noastră a ajuns astăzi. În astfel de circumstanțe, țările străine se interesează. În aceste circumstanțe, Rusia poate înlocui energia iraniană cu petrolul și gazele sale pe piețele energetice globale. Condițiile de urgență și de izolare a Iranului sunt în beneficiul unor puteri precum China și Rusia. Nu înseamnă că acestea sunt interesate să continue aceste condiții pentru a se bucura de acest beneficiu. Dar, în cazul normalizării condițiilor economice actuale și potențiale, schimburile în condiții naturale sunt de așa natură încât acest beneficiu nu se compară cu nimic și va fi mai profitabil pentru ambele părți. Un Iran bogat va fi mai important pentru Statele Unite, Rusia, China, Japonia și Europa. 

Întrebarea este de ce unii oameni din țară se interesează de ideea de a lupta în locul dezvoltării economice, adică preferă dezvoltarea defensivă în locul celei economice. Ei ar trebui să știe că prin dezvoltarea economică a țării, va urma o dezvoltare defensivă mai bună.

Foto: Ministrul iranian de externe Amir Abdollahian şi omologul său Wang Yi la Beijing (sursă: YouTube)

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba bulgară!

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter!

Advertisement

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s