Interviu cu expertul iranian în politică externă despre problemele actuale privind relațiile internaționale din jurul Iranului: acordul Iran-Arabia Saudită, relațiile cu Rusia și China, acordul nuclear iranian, conflictele din Caucaz, axa de rezistență șiită din Orientul Mijlociu și relațiile Iranului cu Sudul Global
Vladimir Mitev
Fereydoun Majlessi este un fost diplomat, care a lucrat la Washington DC și la Bruxelles în cadrul Comunității Europene înainte de Revoluția iraniană din 1979. De atunci, a fost manager și antreprenor, precum și scriitor și traducător. L-a tradus pe Gore Vidal în limba persană. În prezent, este jurnalist independent, editorialist și expert în politică externă.
Domnule Majlessi, la ce schimbări ar trebui să ne așteptăm în politica internă și externă iraniană după reconcilierea cu Arabia Saudită?
Chiar nu pot prevedea nicio schimbare politică importantă în relația bilaterală. Poate că vor exista unele facilități pentru afacerile consulare și ar putea fi oferite vizite de pelerinaj. Arabia Saudită a luat decizia de a prefera dezvoltarea economică și socială în locul rezistenței politice și militare și a jihadului în politicile sale regionale. Chiar dacă Iranul, la fel ca și Arabia Saudită, a obosit de pe urma cheltuielilor în războiul din Yemen, persistă în continuare în rezistența sa împotriva Israelului și respinge soluțiile pașnice în această privință. Așadar, această parte a problemei rămâne deschisă pentru o vreme!
Cum resetează acordul de pace dintre Iran și Arabia Saudită relațiile internaționale în Orientul Mijlociu? În ce măsură este posibilă o apropiere israeliano-iraniană și o reconciliere israeliano-palestiniană într-un Orient Mijlociu aflat sub egida Chinei?
Acordul iraniano-saudit ar putea, probabil, să ofere o condiție prealabilă pentru o soluție pașnică în Yemen, poate un fel de stat federal. Nu văd dacă ar putea exista o reconciliere israeliano-palestiniană în viitorul apropiat! Problema este animozitatea palestinienilor jihadiști din Gaza. China, având un rol aparent în această înțelegere între Teheran și Riad, are interese comerciale importante în Iran și interese și mai importante în Arabia Saudită. Acest factor a contribuit la efortul Chinei de a face o reglementare a conflictului, pentru că a vrut să aibă oportunități de afaceri mai bune și să echilibreze relațiile sale cu Iranul și Arabia Saudită. China are, de asemenea, interese de afaceri în relațiile cu Israelul, astfel încât afacerea palestiniană nu are un rol important pentru ei.
Sub conducerea președintelui Raisi, Iranul a urmat o politică externă de “a privi spre Est”, adică spre China și Rusia. Care sunt rezultatele și beneficiile acestei politici externe pentru Iran?
Relațiile cu China sunt importante pentru Iran. China este singura fereastră importantă rămasă deschisă pentru comerțul exterior al Iranului. La rândul său, Rusia este cel mai mare și mai bogat vecin al Iranului și, în mod natural, în cadrul unor relații internaționale normale, ar trebui să aibă interacțiuni mult mai importante. Dar adevărul este că, în prezent, Rusia nu este un cumpărător de produse petroliere iraniene (spre deosebire de China) și, de asemenea, este un concurent în acest domeniu, precum și pe piața oțelului. Oamenii de afaceri iranieni nu sunt foarte familiarizați cu piața rusă. Dar, bineînțeles, dacă luăm în considerare importanța companiilor guvernamentale iraniene, aceștia ar putea stabili propriile relații. În ceea ce privește teoria conform căreia China și Rusia se află în același bloc, și anume în Est, cred că aceasta ar putea fi un fel de neînțelegere din perioada Războiului Rece, și nu o realitate reală, că China se vede pe sine în acest fel!
Iranul a furnizat drone kamikaze Rusiei pentru războiul acesteia cu Ucraina. Care este logica iraniană din spatele acestui lucru? Care este natura relațiilor iraniene atât cu Rusia, cât și cu Ucraina?
Aceasta este o întrebare a cărei natură și realitate nu o cunosc, deci nu sunt calificat să răspund, dar, personal, sunt împotriva oricărei interferențe militare în alte conflicte. Rusia este vecinul puternic și bogat al Iranului, deci geografia spune că poate fi un partener mai important pentru Iran, în timp ce Ucraina este o țară europeană importantă care necesită relații de prietenie!
În ce măsură acordul nuclear iranian rămâne o opțiune de politică externă viabilă pentru Occident și Iran? De ce nu au ajuns Iranul și SUA la un acord în perioada de dinaintea datei de 24 februarie 2022? Nu sunt iranienii, în special cei din clasa de mijloc, în mod tradițional pro-europeni și pro-occidentali?
Sper că Iranul și lumea se vor apropia de o soluție pașnică pentru activitățile nucleare iraniene sub supravegherea ONU. Nu consider că clasa de mijloc iraniană este pro-occidentală. Astăzi nu există diferențe între Europa, China, Brasilia și India, în relațiile de afaceri. Orice țară cu o atitudine mai deschisă, cu prețuri și calitate mai bune este preferată ca partener. Clasa de mijloc iraniană consideră că relațiile internaționale iraniene nu ar trebui să fie monopolizate de nicio țară care va afecta interesul național. Vrem să avem libertatea de alegere și vom fi bucuroși să avem mult mai multe opțiuni concurente pe piața internațională.
Care sunt considerentele politicii externe iraniene în ceea ce privește Caucazul, conflictul din Nagorno-Karabah, relațiile cu Armenia și Azerbaidjan?
Nu sunt în măsură să fiu informat și să vă pot răspunde la întrebare. Dar propria mea dorință este de a avea cele mai bune relații cu ambele țări vecine. Cred că s-ar putea ajunge la pace dacă aceste țări din Caucaz ar recunoaște drepturile legitime ale fiecăreia dintre ele. Armenia are un drept istoric și stabilit asupra părții armene din Nagorno-Karabah, nu mai mult, care necesită un drept de trecere de acces între teritoriul principal al Armeniei și partea armeană din Nagorno-Karabah; și Republica Azerbaidjan are, de asemenea, o așteptare legitimă de a i se acorda un drept de trecere de acces între teritoriul său principal și provincia divizată Nahicevan. Iranul ar putea fi un intermediar pentru a face pace între cele două națiuni și pentru a beneficia de relațiile reciproce de bună vecinătate.
Care este rolul pe care Turcia îl joacă pentru Iran în politica sa externă regională – un aliat, un partener economic, un concurent, un rival? Ce s-ar schimba în relațiile turco-iraniene dacă Kemal Kılıcdaroglu ar deveni președintele Turciei?
Este, de asemenea, în beneficiul Turciei să ia parte la un astfel de aranjament regional și să beneficieze de relații pașnice în ciuda animozității!
Care sunt perspectivele în fața așa-numitei axe a rezistenței – rețeaua de aliați șiiți iranieni din Orientul Mijlociu? Cum afectează politica externă regională iraniană sancțiunile anti-iraniene și schimbările din relațiile internaționale odată cu trecerea la bipolaritate sau multipolaritate?
Sper să se ajungă la un termen normal al relațiilor internaționale și să se încheie aceste politici nefericite și distructive. Un fel de încetare a focului ar putea ajuta!
Iranul se implică în Organizația de Securitate de la Shanghai și în statele membre BRICS, deoarece vizează o ordine mondială post-unipolară. Cât de realist este să spunem că cooperarea iraniană cu Sudul Global oferă resurse economice și influență politică Iranului, astfel încât acesta să își poată rezolva problemele sociale și economice interne?
Cred că, înainte de a readuce Iranul pe platforma internațională și de a accepta protocoalele FATF (organismul global de supraveghere a spălării banilor și a finanțării terorismului – nota redacției), s-ar putea să nu existe nicio speranță pentru aceste obiective mai bună decât acum.
Care este situația actuală a protestelor iraniene cu privire la hijab-ul obligatoriu? Nu cumva aceste proteste sunt provocate și de abandonarea de către președintele iranian a principiului “Nici Vest, nici Est” și înlocuirea acestuia cu “Privește spre Est” în politica externă iraniană?
Este nevoie de ceva mai mult timp pentru ca cercurile conducătoare din Iran să accepte schimbările sociale ale noilor generații. Nu consider nici sloganul ad-hoc “Nici Vest, nici Est”, nici sloganul “Privește spre Est” ca fiind o regulă reală de guvernare. Un stat independent ar trebui să ia deciziile sale politice, în ceea ce privește Estul sau Vestul, în funcție de cerințele din circumstanțele reale.
Care sunt perspectivele economice în fața Iranului și a iranienilor în 2023?
Chiar nu este ușor de prezis. Deschiderea relațiilor cu Arabia Saudită ar putea fi privită ca o nouă modalitate de revenire în forumul internațional conform principiilor realpolitik-ului. În cazul expansiunii acestei politici se poate prezice o condiție mai bună. În caz contrar, cu continuitatea conflictului regional actual, perspectiva viitorului nu ar fi mai bună decât este în realitate!
Foto: Ministrul chinez de externe de atunci, Wang Yi (centru), consilierul pentru securitate națională al Arabiei Saudite, Musaed bin Mohammed Al-Aiban (stânga) și cel mai înalt oficial de securitate al Iranului, Ali Shamkhani (dreapta), au convenit asupra unei reconcilieri saudito-iraniene pe baza reactivării unui acord de cooperare în domeniul securității din 2001, precum și a unui alt pact anterior privind comerțul, economia și investițiile.
Citește în limba engleză!
Citește în limba bulgară!
Abonează-te la canalul blogului Podul Persan al Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter! El are și canal din Telegram.
- Acordul nuclear - Ядреното споразумение - Nuclear agreement (JCPOA)
- Anticolonialism şi tiermondism - Антиколониализъм и движение на Третия свят
- Asia Centrală - Централна Азия - Central Asia
- Caucazul - Кавказ - Caucasus
- Economie - Икономика - Economy
- Europa de Est - Източна Европа - Eastern Europe
- Feminism și drepturile femeilor - Феминизъм и права на жените - Feminism and women's rights
- Interviuri - Интервюта - Interviews
- Iran - Иран - Iran
- Relații din Orientul Mijlociu - Близкоизточни международни отношения - International relations in the Middle East
- Relaţii chinezo-iraniene - Китайско-ирански отношения - Chinese-Iranian relations
- Relaţii ruso-iraniene - Руско-ирански отношения - Russian-Iranian relations
- Română
- Războiul din Nagorno-Karabakh - Войната в Нагорни Карабах - The war in Nagorno-Karabakh
- Războiul din Ucraina - Войната в Украйна - The war in Ukraine
- Turcia - Турция - Turkey
The Persian Bridge of Friendship - Персийският мост на приятелството - Podul Persan al Prieteniei - پل دوستی فارسی 