Масуд Ахмади: Българо-иранските отношения издържат теста на времето

Иранският културен център в София (източник: Facebook)

Интервю с директора на Иранския културен център в София

Владимир Митев

Д-р Масуд Ахмади е роден през 1970 г. в Машхад. Той е доктор по сравнителни религии и мистика от Техеранския университет, като 2 години от докторантурата си прекарва в Хайделбергския университет. Бил е културен и медиен мениджър, както и автор на курсове и материали за ирански радио- и телевизионни станции. Владее персийски, английски, немски и арабски език. От началото на 2023 г. д-р Масуд Ахмади е директор на Иранския културен център в София. 

Advertisement

Masood Ahmadi: Relațiile bulgaro-iraniene rezistă în timp

Centrul cultural iranian din Sofia (sursă: Facebook)

Interviu cu directorul Centrului Cultural Iranian din Sofia

Vladimir Mitev

Dr. Masood Ahmadi s-a născut în 1970 la Mashhad. Este doctor în religii comparate și misticism la Universitatea din Teheran, cu doi ani de doctorat petrecuți la Universitatea din Heidelberg. A fost manager cultural și media, precum și autor de cursuri și materiale pentru posturile de radio și tv iraniene. Vorbește persană, engleză, germană și arabă. De la începutul anului 2023, Dr. Masood Ahmadi este directorul centrului cultural iranian din Sofia. 

Masood Ahmadi: Bulgarian-Iranian relations stand the test of time

The Iranian cultural centre (source: Facebook)

Interview with the director of the Iranian cultural centre in Sofia

Vladimir Mitev

Dr. Masood Ahmadi was born in 1970 in Mashhad. He is doctor of Comparative Religions and Mysticism from the University of Tehran, with 2 years of his Ph.D. spent in the Heidelberg University. He has been cultural and media manager, as well as author of courses and materials for Iranian radio and tv stations. He speaks Persian, English, German and Arabic. As of the beginning of 2023 Dr. Masood Ahmadi is the director of the Iranian cultural centre in Sofia. 

Femeia afgană înainte și acum: lecturi posibile prin intermediul filmului La ora cinci după-amiaza (2003) al Samirei Makhmalbaf

Doctoranda Laura Todorova analizează filmul “La ora cinci după-amiază” de Samira Makhmalbaf (afișul din dreapta)

Lora Todorova

Lora Todorova lucrează în cadrul Departamentului de Migrație și Integrare al Caritas Sofia, ocupându-se de refugiații și migranții care vorbesc persană. Este licențiată în studii iraniene și are un master în studii culturale și sociale indiene și iraniene de la Universitatea din Sofia. În prezent, își desfășoară cercetările de doctorat pe tema “Proiecția literaturii persane contemporane pe ecranele iraniene: lecturi, contexte socioculturale și modele de interpretare” la Universitatea din Sofia.

Acest articol a fost publicat în ediția din 9 ianuarie 2023 a revistei Refugiați Azi și Mâine și este reprodus cu acordul autorului său.

„Афганистанската жена преди и сега: възможни прочити през “Пет следобед” (2003) на Самира Махмалбаф“

Докторантката Лора Тодорова разглежда филма “Пет следобед” на Самира Махмалбаф (афишът вдясно)

Лора Тодорова

Лора Тодорова работи в отдел „Миграция и интеграция“ на „Каритас София”, като се занимава с бежанци и мигранти, говорещи персийски език. Тя има бакалавърска степен по иранистика и магистърска степен по индийско и иранско културознание и обществознание от Софийския университет. В момента прави докторантско изследване на тема „Проекция на съвременната персийска литература върху екранното изкуство на Иран: прочити, социокултурни контексти и интепретативни модели” в Софийския университет.

Тази статия бе публикувана в изданието “Бежанците днес и утре” на 9 януари 2023 г. и е препечатана със съгласието на своята авторка.

Петя Илиева: Впечатлена съм от образованието и позициите на иранки в сложни инженерни сфери свързани с технологии

Петя Илиева (източнис: Петя Илиева)

Впечатления от посещението й в Иран на българска визуална артистка, която изгражда мостове чрез своето изкуство 

Владимир Митев

Петя Илиева има докторска степен с дисертация “Българското изкуство и фолклор като международни мостове и културна дипломация” и магистърска степен по живопис и естетика. Нейни изложби са показвани в редица галерии в България и в чужбина, на шест континента – например в Българския културен институт в Лондон, в българските посолства в Париж и Делхи, на различни места в САЩ (Ню Йорк, Вашингтон, Чикаго), във Виена, Брюксел, Прага, Братислава, Валенсия, в Япония, Ливан, Катар, Китай, Султанат Оман, Антарктида – остров Ливингстън. Петя Илиева е и реставратор на стенописи и автор на научни публикации в областта на културното наследство и изкуството. Тя е основател на ежегодния фестивал на културите на народите Art4Diplomacy и работи с всички чуждестранни дипломатически мисии в България.

Petia Ilieva: Sunt impresionată de educația și pozițiile ocupate de femeile iraniene în domenii complexe de inginerie legate de tehnologie

Petia Ilieva (sursă: Petia Ilieva)

Impresii din vizita în Iran a unei artiste vizuale bulgare care construiește poduri prin arta sa 

Vladimir Mitev

Petia Ilieva deține un doctorat cu teza “Arta și folclorul bulgar ca punți internaționale și diplomație culturală” și un master în pictură și estetică. Expozițiile sale au fost prezentate în mai multe galerii din Bulgaria și din străinătate, pe șase continente – de exemplu, la Institutul Cultural Bulgar din Londra, la Ambasadele Bulgariei din Paris și Delhi, în diverse locuri din SUA (New York, Washington, Chicago), la Viena, Bruxelles, Praga, Bratislava, Valencia, în Japonia, Liban, Qatar, China, Sultanatul Oman, Antarctica – Insula Livingston. Petya Ilieva este, de asemenea, restaurator de fresce și autor de publicații științifice în domeniul patrimoniului cultural și al artei. Este fondatoarea unui festival anual al culturilor națiunilor numit Art4Diplomacy și colaborează cu toate misiunile diplomatice străine din Bulgaria.

Petya Ilieva: I am impressed by the education and positions of Iranian women in complex engineering fields related to technology

Petya Ilieva (source: Petya Ilieva)

Impressions from the visit to Iran of a Bulgarian visual artist who builds bridges through her art 

Vladimir Mitev

Petya Ilieva holds a PhD with the dissertation “Bulgarian Art and Folklore as International Bridges and Cultural Diplomacy” and an MA in Painting and Aesthetics. Her exhibitions have been shown in a number of galleries in Bulgaria and abroad, on sixt continents – for example at the Bulgarian Cultural Institute in London, at the Bulgarian Embassies in Paris and Delhi, at various venues in USA (New York, Washington, Chicago), in Vienna, Brussels, Prague, Bratislava, Valencia, in Japan, Lebanon, Qatar, China,  Sultanate of Oman, Antarctica – Livingston Island. Petya Ilieva is also a restorer of frescoes and author of scientific publications in the field of cultural heritage and art. She is the founder of an annual festival of cultures of nations called Art4Diplomacy and works with all foreign diplomatic missions in Bulgaria.

Иранските маси като източник на социална промяна: времената на управлението на Мохамад Мосадък

Мохаммад Мосаддег (източник: YouTube)

Поглед към масите по времето на Мохаммад Мосаддег рпез призмата на Елиас Канети и на прозата на Ахмад Махмуд

Studia Europaea 2/2022, Babeș-Bolyai University (Romania), 30 December 2022

Владимир Митев

Резюме

Тълпите са играли и продължават да играят много важна роля в иранската политика в критични моменти. В тази статия се разглежда ролята му в средата на ХХ век, особено по време на управлението на Реза Шах (1925-1941 г.) и на Мохамед Мосаддег (1951-1953 г.). В статията се прави преглед на европейската мисъл за масите, като се обръща специално внимание на идеите на родения в България нобелов лауреат Елиас Канети. Канети смята, че тълпата не винаги е ирационална, зла сила, а понякога играе исторически положителна роля: когато изисква и осъществява социална промяна. Точно това се случва по времето на Мосаддег. Погледът към тези времена е направен чрез откъси от иранския роман ,,Съседи” на Ахмад Махмуд, но също и чрез преглед на тогавашната преса и историческите трудове на Ерванд Абрахамян.

Masele iraniene ca sursă de schimbare socială: guvernarea lui Mohammad Mosaddegh

Mohammad Mosaddegh (sursă: YouTube)

Romanul iranian Vecinii și epoca lui Mohammad Mosaddegh, văzute prin prisma ideilor despre mase ale bulgarului Elias Canetti

Studia Europaea 2/2022, Babeș-Bolyai University (Romania), 30 December 2022

Vladimir Mitev

Rezumat

Mulțimea a jucat și continuă să joace un rol foarte important în politica iraniană în momente critice. Acest articol analizează rolul acesteia la mijlocul secolului al XX-lea, în special în timpul guvernării lui Reza Shah (1925-1941) și în mandatul lui Mohammad Mosaddegh (1951-1953). Articolul trece în revistă gândirea europeană despre mase, punând un accent deosebit pe ideile laureatului Nobel pentru literatură Elias Canetti, născut în Bulgaria. Canetti credea că mulțimea nu era întotdeauna o forță irațională, malefică, ci uneori juca un rol istoric pozitiv: atunci când cerea și promulga schimbări sociale. Este exact ceea ce s-a întâmplat în timpul lui Mosaddegh. O privire asupra acestor vremuri este făcută prin intermediul unor extrase din romanul iranian ,,Vecini’’ de Ahmad Mahmoud, dar și printr-o privire asupra presei din acea vreme și a scrierilor istorice ale lui Ervand Abrahamian.