Femeia afgană înainte și acum: lecturi posibile prin intermediul filmului La ora cinci după-amiaza (2003) al Samirei Makhmalbaf

Doctoranda Laura Todorova analizează filmul “La ora cinci după-amiază” de Samira Makhmalbaf (afișul din dreapta)

Lora Todorova

Lora Todorova lucrează în cadrul Departamentului de Migrație și Integrare al Caritas Sofia, ocupându-se de refugiații și migranții care vorbesc persană. Este licențiată în studii iraniene și are un master în studii culturale și sociale indiene și iraniene de la Universitatea din Sofia. În prezent, își desfășoară cercetările de doctorat pe tema “Proiecția literaturii persane contemporane pe ecranele iraniene: lecturi, contexte socioculturale și modele de interpretare” la Universitatea din Sofia.

Acest articol a fost publicat în ediția din 9 ianuarie 2023 a revistei Refugiați Azi și Mâine și este reprodus cu acordul autorului său.

Advertisement

„Афганистанската жена преди и сега: възможни прочити през “Пет следобед” (2003) на Самира Махмалбаф“

Докторантката Лора Тодорова разглежда филма “Пет следобед” на Самира Махмалбаф (афишът вдясно)

Лора Тодорова

Лора Тодорова работи в отдел „Миграция и интеграция“ на „Каритас София”, като се занимава с бежанци и мигранти, говорещи персийски език. Тя има бакалавърска степен по иранистика и магистърска степен по индийско и иранско културознание и обществознание от Софийския университет. В момента прави докторантско изследване на тема „Проекция на съвременната персийска литература върху екранното изкуство на Иран: прочити, социокултурни контексти и интепретативни модели” в Софийския университет.

Тази статия бе публикувана в изданието “Бежанците днес и утре” на 9 януари 2023 г. и е препечатана със съгласието на своята авторка.

Петя Илиева: Впечатлена съм от образованието и позициите на иранки в сложни инженерни сфери свързани с технологии

Петя Илиева (източнис: Петя Илиева)

Впечатления от посещението й в Иран на българска визуална артистка, която изгражда мостове чрез своето изкуство 

Владимир Митев

Петя Илиева има докторска степен с дисертация “Българското изкуство и фолклор като международни мостове и културна дипломация” и магистърска степен по живопис и естетика. Нейни изложби са показвани в редица галерии в България и в чужбина, на шест континента – например в Българския културен институт в Лондон, в българските посолства в Париж и Делхи, на различни места в САЩ (Ню Йорк, Вашингтон, Чикаго), във Виена, Брюксел, Прага, Братислава, Валенсия, в Япония, Ливан, Катар, Китай, Султанат Оман, Антарктида – остров Ливингстън. Петя Илиева е и реставратор на стенописи и автор на научни публикации в областта на културното наследство и изкуството. Тя е основател на ежегодния фестивал на културите на народите Art4Diplomacy и работи с всички чуждестранни дипломатически мисии в България.

Petia Ilieva: Sunt impresionată de educația și pozițiile ocupate de femeile iraniene în domenii complexe de inginerie legate de tehnologie

Petia Ilieva (sursă: Petia Ilieva)

Impresii din vizita în Iran a unei artiste vizuale bulgare care construiește poduri prin arta sa 

Vladimir Mitev

Petia Ilieva deține un doctorat cu teza “Arta și folclorul bulgar ca punți internaționale și diplomație culturală” și un master în pictură și estetică. Expozițiile sale au fost prezentate în mai multe galerii din Bulgaria și din străinătate, pe șase continente – de exemplu, la Institutul Cultural Bulgar din Londra, la Ambasadele Bulgariei din Paris și Delhi, în diverse locuri din SUA (New York, Washington, Chicago), la Viena, Bruxelles, Praga, Bratislava, Valencia, în Japonia, Liban, Qatar, China, Sultanatul Oman, Antarctica – Insula Livingston. Petya Ilieva este, de asemenea, restaurator de fresce și autor de publicații științifice în domeniul patrimoniului cultural și al artei. Este fondatoarea unui festival anual al culturilor națiunilor numit Art4Diplomacy și colaborează cu toate misiunile diplomatice străine din Bulgaria.

Petya Ilieva: I am impressed by the education and positions of Iranian women in complex engineering fields related to technology

Petya Ilieva (source: Petya Ilieva)

Impressions from the visit to Iran of a Bulgarian visual artist who builds bridges through her art 

Vladimir Mitev

Petya Ilieva holds a PhD with the dissertation “Bulgarian Art and Folklore as International Bridges and Cultural Diplomacy” and an MA in Painting and Aesthetics. Her exhibitions have been shown in a number of galleries in Bulgaria and abroad, on sixt continents – for example at the Bulgarian Cultural Institute in London, at the Bulgarian Embassies in Paris and Delhi, at various venues in USA (New York, Washington, Chicago), in Vienna, Brussels, Prague, Bratislava, Valencia, in Japan, Lebanon, Qatar, China,  Sultanate of Oman, Antarctica – Livingston Island. Petya Ilieva is also a restorer of frescoes and author of scientific publications in the field of cultural heritage and art. She is the founder of an annual festival of cultures of nations called Art4Diplomacy and works with all foreign diplomatic missions in Bulgaria.

Ноуруз – проява на иранската култура

Феридун Маджлеси (източник: Феридун Маджлеси)

Чудо, което нито политиката, нито мечовете могат да направят

Феридун Маджлеси

Ноуруз не е традиция! Той е култура! Ноуруз е рисуване и живопис. Той е изкуство! Ноуруз е музика, свежест, младост, любов и приятелство. Ноуруз е символ на победата на доброто над злото. Това е пролетното равноденствие. Това е освобождаването от обидите и обогатяването на приятелствата и взаимоотношенията. Ноуруз е пролетно почистване и премахване на нечистотиите и замърсяванията от гнездото и от самия себе си. Ноуруз е време за свежест, щастие и усмивки. Ноуруз е над традициите и обичаите. 

Будистите си причиняват много болка и мъка, влачейки се на дълго и трудоемко пътуване до местата за поклонение, за да могат да изпълнят обетите си! Индусите харчат годишните си спестявания за пътуване до Бенарес, за да се изкъпят в мътните води на Ганг, където изливат пепелта си и останките на мъртвите си с надеждата да пречистят душите си и да постигнат мир! Това са традиции, останали от миналото; от времена, когато мъдростта и знанието на човека са били по-малко, а степента на заблудите му – голяма. Страданието е било цената, която трябва да се плати в замяна на изпълнението на желанията им! Сякаш милосърдният Бог би приел само болка и страдание, за да бъде удовлетворен!

Nowruz – o manifestare a culturii iraniene

Fereydoun Majlessi (sursă: Fereydoun Majlessi)

Un miracol pe care nici politica și nici săbiile nu-l pot face

Fereydoun Majlessi

Nowruz nu este o tradiție! Este cultură! Nowruz este desen și pictură. Este artă! Nowruz este muzică, prospețime, tinerețe, dragoste și prietenie. Nowruz simbolizează victoria binelui asupra răului. Este echinocțiul vernal. Este lăsarea deoparte a ranchiunei și îmbogățirea prieteniilor și a relațiilor. Nowruz este curățenia de primăvară și îndepărtarea impurităților și a poluării din cuibul și din propria persoană. Nowruz este un timp pentru prospețime, fericire și zâmbete. Nowruz este mai presus de tradiții și obiceiuri. Budiștii își impun multă durere și agonie, târându-se pe un drum lung și laborios până la locurile lor de cult pentru ca jurămintele lor să fie îndeplinite! Hindușii își cheltuiesc economiile anuale pentru o excursie la Benares, pentru a se scălda în apele tulburi ale Gangelui, unde își toarnă cenușa și resturile morților lor, în speranța de a-și purifica sufletul și de a ajunge la pace! Acestea sunt tradiții rămase din trecut; din vremurile în care înțelepciunea și cunoștințele omului erau mai puține și amploarea iluziilor sale era extinsă. Suferința era un preț care trebuia plătit în schimbul realizării dorințelor lor! Ca și cum Dumnezeu cel milostiv ar accepta doar durerea și suferința pentru a fi satisfăcut!

Nowruz – A Manifestation of Iranian Culture

Fereydoun Majlessi (source: Fereydoun Majlessi)

A miracle no politics and swords can perform

Fereydoun Majlessi

Nowruz is not a tradition! It is culture! Nowruz is drawing and painting. It is Art! Nowruz is music, freshness, youth, love, and friendship. Nowruz symbolizes the victory of good over evil. It is the vernal equinox. It is setting aside rancor and enriching friendships and relationships. Nowruz is spring cleaning and removing impurities and pollutions from one’s nest and self. Nowruz is a time for freshness, happiness, and smiles. Nowruz is higher than tradition and customs. The Buddhists impose much pain and agony on themselves by crawling a long and laborious way up to their places of worship so that their vows might be fulfilled! The Hindus spend their annual savings for a trip to Benares, to bathe in the muddy waters of the Ganges where they pour the ashes and leftovers of their dead, in the hope of cleansing their soul and reaching peace! These are traditions remaining from the past; from the times when the wisdom and knowledge of mankind was less and the extent of his delusions widespread. Suffering was a price to be paid in exchange for achieving their wishes! As if the merciful God accepts only pain and suffering to be satisfied!

Феридун Маджлеси: Днешните ирански интелектуалци продължават да клонят наляво, но са свободни от идеологически капани

Писателката Фатане Хадж Сейед Джавади и персийската корица на романа ѝ “Сутрин с махмурлук” (източник: Ketabnews)

Интервю с иранския писател и преводач за особеностите на “ангажираната” литература преди революцията и за промените в иранската литература след революцията

Владимир Митев

Феридун Маджлеси е бивш дипломат, работил във Вашингтон и Брюксел в европейската общност преди иранската революция от 1979 г. Оттогава той е мениджър и предприемач, както и писател и преводач. Превел е Гор Видал и Робърт Грейвс на персийски език.

Fereydoun Majlessi: Intelectualii iranieni de astăzi continuă să încline spre stânga, dar sunt liberi de capcanele ideologice

Scriitoarea Fattaneh Haj Seyed Javadi și coperta persană a romanului său Dimineața mahmură/Dimineața de După (sursa: Ketabnews)

Un interviu cu autorul și traducătorul iranian despre specificul literaturii “angajate” prerevoluționare și despre schimbările postrevoluționare din literatura iraniană

Vladimir Mitev

Fereydoun Majlessi este un fost diplomat, care a lucrat la Washington DC și la Bruxelles în cadrul comunității europene înainte de Revoluția iraniană din 1979. De atunci, a fost manager și antreprenor, precum și scriitor și traducător. I-a tradus în limba persană pe Gore Vidal și Robert Graves. În prezent, este jurnalist independent, editorialist și expert în politică externă.