An online connection between the Persian-speaking world, Bulgaria, Romania and the rest – Онлайн връзка между персоговорящия свят, България, Румъния и останалите – Legătură online între lumea persofonă, Bulgaria, România şi celelalte – روابط انلاین بین دنیای فارسی زبان بلغارستان رومانیا و دیگران
Корицата на книгата на Ангел Орбецов (източник: скрийншот)
Книга разкрива богатството на българо-иранските отношения от Освобождението до края на 50-те години
Владимир Митев
Ангел Орбецов е български дипломат и иранист, който в края на 2022 г. публикува като книга своето докторантско изследване “Българо-иранските отношения от Освобождението до края на 50-те години на ХХ век”. Орбецов е бивш посланик в Китай и дългогодишен директор на дирекция “Азия, Австралия и Океания” в българското външно министерство. Той е бил и дипломат в Иран в края на 80-те и началото на 90-те години на ХХ век, като изпълнявал и консулски функции. Автор е на редица научни публикации за българо-иранските отношения и иранската съвременна политика.
Coperta cărții lui Anghel Orbețov (sursă: screenshot)
O carte dezvăluie bogăția relațiilor bulgaro-iraniene de la Eliberare până la sfârșitul anilor ’50
Vladimir Mitev
Anghel Orbețov este un diplomat și iranist bulgar care și-a publicat cercetarea de doctorat, ,,Relațiile bulgaro-iraniene de la eliberare până la sfârșitul anilor ’50’’, sub formă de carte la sfârșitul anului 2022. Orbețov a fost ambasador în China, precum și mult timp director al Direcției Asia, Australia și Oceania din cadrul Ministerului bulgar de Externe. De asemenea, a fost diplomat în Iran la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, ocupând și funcții consulare. Este autorul unei serii de publicații academice privind relațiile dintre Bulgaria și Iran și politica iraniană contemporană.
The cover of Angel Orbetsov’s book (source: screenshot)
A book reveals the richness of Bulgarian-Iranian relations from 1878 to the late 1950s
Vladimir Mitev
Angel Orbetsov is a Bulgarian diplomat and Iranologist who published his doctoral research, Bulgarian-Iranian Relations from the (Bulgarian) Liberation to the Late 1950s, as a book in late 2022. Orbetsov is a former ambassador to China and longtime director of the Asia, Australia and Oceania Directorate at the Bulgarian Foreign Ministry. He was also a diplomat in Iran in the late 1980s and early 1990s, also serving in consular functions. He is the author of a number of scholarly publications on Bulgarian-Iranian relations and contemporary Iranian politics.
Romanul iranian Vecinii și epoca lui Mohammad Mosaddegh, văzute prin prisma ideilor despre mase ale bulgarului Elias Canetti
Studia Europaea 2/2022, Babeș-Bolyai University (Romania), 30 December 2022
Vladimir Mitev
Rezumat
Mulțimea a jucat și continuă să joace un rol foarte important în politica iraniană în momente critice. Acest articol analizează rolul acesteia la mijlocul secolului al XX-lea, în special în timpul guvernării lui Reza Shah (1925-1941) și în mandatul lui Mohammad Mosaddegh (1951-1953). Articolul trece în revistă gândirea europeană despre mase, punând un accent deosebit pe ideile laureatului Nobel pentru literatură Elias Canetti, născut în Bulgaria. Canetti credea că mulțimea nu era întotdeauna o forță irațională, malefică, ci uneori juca un rol istoric pozitiv: atunci când cerea și promulga schimbări sociale. Este exact ceea ce s-a întâmplat în timpul lui Mosaddegh. O privire asupra acestor vremuri este făcută prin intermediul unor extrase din romanul iranian ,,Vecini’’ de Ahmad Mahmoud, dar și printr-o privire asupra presei din acea vreme și a scrierilor istorice ale lui Ervand Abrahamian.
The Iranian novel Neighbours and the times of Mohammad Mosaddegh, seen through the ideas about masses of Bulgaria-born Elias Canetti
Studia Europaea 2/2022, Babeș-Bolyai University (Romania), 30 December 2022
Vladimir Mitev
Abstract
The crowd has played and continues to play a very important role in Iranian politics at critical moments . This article looks at its role in the mid 20th century, especially during the times of rule of Reza Shah (1925-1941) and Mohammad Mosaddegh (1951-1953). The article reviews European thought about the masses, with special emphasis on the ideas of Bulgaria-born Nobel Laureate in Literature Elias Canetti. Canetti believed that the crowd was not always irrational, evil forces, but sometimes played a positive historical role: when it demanded and enacted social change. It is exactly what happened during the times of Mosaddegh. A look at these times is made through excerpts from the Iranian novel Neighbors by Ahmad Mahmoud, through a look at the press of that time and Ervand Abrahamian’s historical writing.
Gholam-hossein Sa’edi’s speech on the fourth night of Goethe Institute’s literary nights in Tehran (year 1977)
Gholam-Hossein Sa’edi
In the autumn of 1977, a literary festival was held in Tehran that has gone down in history. The Ten Literary Evenings at the Goethe Institute had an audience of 20,000 people. They brought together the Iranian public with the most important dissident intellectuals of the monarchist period. The unrest that began during these literary evenings is considered the beginning of the series of protests that led to the Islamic Revolution.
During the literary festival, Iranian intellectuals talk about freedom, censorship, true and false art. Below is a speech by playwright Gholam-Hossein Sa’edi (translated by Vladimir Mitev with minor abridgements) about fake artists. Gholam-Hossein Sa’edi is a psychiatrist who cared for the mentally ill in southern Tehran. He is known for his plays influenced by the theatre of the absurd. He was repressed by the authorities both before and after the Revolution. He died in Paris in 1985.
Discursul lui Gholam-Hossein Sa’edi în cea de-a patra seară a Cele Zece Ser Literare de la Goethe-Institut din Tehran (anul 1977)
Gholam-Hossein Sa’edi
În toamna anului 1977, la Teheran a avut loc un festival literar care a rămas în istorie. Cele Zece Seri Literare de la Institutul Goethe au avut un public de 20.000 de persoane. Acestea au reunit publicul iranian cu cei mai importanți intelectuali disidenți din perioada monarhistă. Tulburările care au început în timpul acestor serate literare sunt considerate începutul seriei de proteste care au dus la Revoluția Islamică.
În cadrul festivalului literar, intelectualii iranieni vorbesc despre libertate, cenzură, artă adevărată și falsă. Mai jos, vă prezentăm un discurs al dramaturgului Gholam-Hossein Sa’edi (în traducerea lui Vladimir Mitev cu mici scurtări) despre artiștii falși. Gholam-Hossein Sa’edi este un psihiatru care avea grijă de bolnavii mental în sudul Teheranului. Este cunoscut pentru piesele sale influențate de teatrul absurdului. A fost reprimat de autorități atât înainte, cât și după Revoluție. A murit la Paris în 1985.
Речта на Голам-Хосейн Саеди на четвъртата вечер от Десетте литературни вечери в Гьоте-институт (1977 г.)
Голам-Хосейн Саеди
През есента на 1977 г. в Техеран се провежда литературен фестивал, който остава в историята. Десетте литературни вечери в “Гьоте институт” имат публика от 20 000 души. Те срещат иранската публика с водещите интелектуалци дисиденти от монархическите времена. Броженията, които започват по време на тези литературни вечери са считани за начало на серията от протести, довели до Ислямската революция.
В рамките на литературния фестивал иранските интелектуалци говорят за свободата, цензурата, за истинското и фалшивото изкуство. По-долу представяме речта на драматурга Голам-Хосейн Саеди (в превод на Владимир Митев с малки съкращения), посветена на фалшивите творци. Голам-Хосейн Саеди е психиатър, който се грижи за психично болни в южната част на Техеран. Той е известен със своите пиеси, базирани на театъра на абсурда. Бил е репресиран от властите, както преди, така и след Революцията. Умира в Париж през 1985 г.
Back cover of Syros’ book (source: Sabin Drăgulin)
A review of Vasileios Syros’ book, Medieval Islamic Political Thought in Dialogue with the Humanist Tradition of the Italian Renaissance, edited by Sabin Drăgulin, translated from the English by Antoaneta Ancuța Brașoveanu. Iasi, Junimea Publishers, 2021
Alexandru Ionașcu
Professor and researcher Vasileios Syros’ study, Medieval Islamic Political Thought in Dialogue with the Humanist Tradition of the Italian Renaissance, a long and academic title, is, however, a first in a Romanian space that is not very open to comparative-multicultural projections of history, which is usually monopolized by conservative obsessions. Structured in three chapters and written in an academic style, with extensive footnotes and informative headings by Professor Sabin Drăgulin, it aims to provide as much information as possible for those wishing to broaden their knowledge of a niche subject. The study falls within the field of comparative political theory, more precisely the comparative approach to political theory, or rather, a rapprochement between cultural mentalities, doctrines and various political theories in the broad context of globalisation. Such research is not without its detractors, whose objections are valid and must therefore be taken into account. If we want to overlap two cultures, the first hurdle we will come up against will be language, especially if we are talking about different geographical areas such as Europe, South-East Asia or the Islamic world. As a first barrier, language shapes a society’s ‘internal logic’ and touches political systems, so that different cultures and societies are ‘effectively closed systems’. Which means that we can hardly get out of our unconscious assumptions or prejudices, if we try to compare different cultures such as “Western ideas with Arab or Chinese ones”, we run the risk of reflexively imposing our own “pre-existing categories”. If we cannot be neutral (we cannot place ourselves in a ”free-float” position, as Alasdair MacIntyre, a scholar quoted by Vasileios Syros, puts it), we do not float innocently above socio-cultural realities, so when we try to compare cultures, political doctrines and societies we risk distorting or even advancing imperialist agendas, in any case appearing culturally arrogant, as the Scottish-American philosopher points out.
Coperta de spate a cărții lui Syros (sursă: Sabin Drăgulin)
Recenzia cărții lui Vasileios Syros – Gândirea politică islamică medievală în dialog cu tradiția umanistă a Renașterii italiene, ediție îngrijită de Sabin Drăgulin, traducere din limba engleză de Antoaneta Ancuța Brașoveanu, Editura Junimea, Iași, 2021.
Alexandru Ionașcu
Studiul profesorului și cercetătorului Vasileios Syros, Gândirea politică islamică medievală în dialog cu tradiția umanistă a Renașterii italiene, un titlu, ce-i drept, lung și academic este, totuși, o premieră într-un spațiu românesc puțin deschis la proiecții comparativ-multiculturale asupra istoriei ce este, de obicei, acaparat de obsesii conservatoare. Structurat în trei capitole și redactat într-un stil academic, cu note de subsol extinse și titluri informative, realizate de profesorul Sabin Drăgulin au ca scop oferirea cât mai multor informații pentru cine dorește să își lărgească cunoașterea despre un subiect de nișă. Studiul se încadrează domeniului teoriei politice comparate, mai exact abordarea comparativă a teoriei politice sau și mai bine spus, o apropiere între mentalitățile culturale, doctrinelor și diverselor teorii politice în contextul larg al globalizării. O asemenea cercetare nu este lipsită de detractori, ale căror obiecții sunt valide și în consecință trebuie să fie luate în considerare. Dacă vrem să suprapunem două culturi, primul obstacol de care ne vom lovi va fi limba, mai ales dacă este vorba de spații geografice diferite precum zona europeană, Asia de sud-est ori lumea islamică. Ca primă barieră, limba modelează o ,,logică internă’’ a unei societăți și atinge sisteme politice, astfel încât diferitele culturi și societăți constituie ,,efectiv sisteme închise’’. Ceea ce înseamnă că noi nu prea putem ieși din presupunerile sau prejudecățile noastre inconștiente, dacă vom încerca să comparăm culturi diferite precum ,,ideile occidentale cu cele arabe sau din China’’, ne putem lovi de riscul de-a impune prin reflex propriile ,,categorii preexistente’’. Dacă nu putem fi neutri (nu ne putem plasa într-o poziție ,,free-float’’, cum se exprimă Alasdair MacIntyre, un cercetător citat de Vasileios Syros), nu plutim inocent deasupra realitățile socio-culturale, prin urmare, atunci când încercăm să comparăm culturi, doctrine politice și societăți riscăm să denaturăm sau chiar să avansăm agende imperialiste, în orice caz să apărem drept aroganți din punct de vedere cultural, așa cum arată filosoful scoțian-american.