Fereydoun Majlessi: Intelectualii iranieni de astăzi continuă să încline spre stânga, dar sunt liberi de capcanele ideologice

Scriitoarea Fattaneh Haj Seyed Javadi și coperta persană a romanului său Dimineața mahmură/Dimineața de După (sursa: Ketabnews)

Un interviu cu autorul și traducătorul iranian despre specificul literaturii “angajate” prerevoluționare și despre schimbările postrevoluționare din literatura iraniană

Vladimir Mitev

Fereydoun Majlessi este un fost diplomat, care a lucrat la Washington DC și la Bruxelles în cadrul comunității europene înainte de Revoluția iraniană din 1979. De atunci, a fost manager și antreprenor, precum și scriitor și traducător. I-a tradus în limba persană pe Gore Vidal și Robert Graves. În prezent, este jurnalist independent, editorialist și expert în politică externă. 

Advertisement

Anghel Orbețov: Există o emoție pozitivă între bulgari și iranieni

Coperta cărții lui Anghel Orbețov (sursă: screenshot)

O carte dezvăluie bogăția relațiilor bulgaro-iraniene de la Eliberare până la sfârșitul anilor ’50

Vladimir Mitev

Anghel Orbețov este un diplomat și iranist bulgar care și-a publicat cercetarea de doctorat, ,,Relațiile bulgaro-iraniene de la eliberare până la sfârșitul anilor ’50’’, sub formă de carte la sfârșitul anului 2022. Orbețov a fost ambasador în China, precum și mult timp director al Direcției Asia, Australia și Oceania din cadrul Ministerului bulgar de Externe. De asemenea, a fost diplomat în Iran la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, ocupând și funcții consulare. Este autorul unei serii de publicații academice privind relațiile dintre Bulgaria și Iran și politica iraniană contemporană.

Interviul a fost realizat pentru radio Bulgaria.

Masele iraniene ca sursă de schimbare socială: guvernarea lui Mohammad Mosaddegh

Mohammad Mosaddegh (sursă: YouTube)

Romanul iranian Vecinii și epoca lui Mohammad Mosaddegh, văzute prin prisma ideilor despre mase ale bulgarului Elias Canetti

Studia Europaea 2/2022, Babeș-Bolyai University (Romania), 30 December 2022

Vladimir Mitev

Rezumat

Mulțimea a jucat și continuă să joace un rol foarte important în politica iraniană în momente critice. Acest articol analizează rolul acesteia la mijlocul secolului al XX-lea, în special în timpul guvernării lui Reza Shah (1925-1941) și în mandatul lui Mohammad Mosaddegh (1951-1953). Articolul trece în revistă gândirea europeană despre mase, punând un accent deosebit pe ideile laureatului Nobel pentru literatură Elias Canetti, născut în Bulgaria. Canetti credea că mulțimea nu era întotdeauna o forță irațională, malefică, ci uneori juca un rol istoric pozitiv: atunci când cerea și promulga schimbări sociale. Este exact ceea ce s-a întâmplat în timpul lui Mosaddegh. O privire asupra acestor vremuri este făcută prin intermediul unor extrase din romanul iranian ,,Vecini’’ de Ahmad Mahmoud, dar și printr-o privire asupra presei din acea vreme și a scrierilor istorice ale lui Ervand Abrahamian. 

Despre pseudo artiștii

Gholam-Hossein Sa’edi (sursă: Public domain)

Discursul lui Gholam-Hossein Sa’edi în cea de-a patra seară a Cele Zece Ser Literare de la Goethe-Institut din Tehran (anul 1977)

Gholam-Hossein Sa’edi

În toamna anului 1977, la Teheran a avut loc un festival literar care a rămas în istorie. Cele Zece Seri Literare de la Institutul Goethe au avut un public de 20.000 de persoane. Acestea au reunit publicul iranian cu cei mai importanți intelectuali disidenți din perioada monarhistă. Tulburările care au început în timpul acestor serate literare sunt considerate începutul seriei de proteste care au dus la Revoluția Islamică.

În cadrul festivalului literar, intelectualii iranieni vorbesc despre libertate, cenzură, artă adevărată și falsă. Mai jos, vă prezentăm un discurs al dramaturgului Gholam-Hossein Sa’edi (în traducerea lui Vladimir Mitev cu mici scurtări) despre artiștii falși. Gholam-Hossein Sa’edi este un psihiatru care avea grijă de bolnavii mental în sudul Teheranului. Este cunoscut pentru piesele sale influențate de teatrul absurdului. A fost reprimat de autorități atât înainte, cât și după Revoluție. A murit la Paris în 1985.

Iranul ca o destinație de turism

Persepolis

Scurtă trecere în revista a unor situri turstice din Iran

Javad Amini, consilier cultural la ambasada Republicii Islamice Iran în Bulgaria

Contrar a ceea ce presa occidentală a încercat întotdeauna să prezinte, Iranul este una dintre cele mai sigure țări din lume pentru turiștii și călătorii străini.

Iranul, oficial Republica Islamică Iran, este o țară din Asia de Vest. Se învecinează cu Irakul și Turcia la vest, cu Azerbaidjanul și Armenia la nord-vest, cu Marea Caspică și Turkmenistanul la nord, cu Afganistanul și Pakistanul la est, precum și cu Golful Oman și Golful Persic la sud. Are o suprafață de 1,64 milioane de kilometri pătrați, ceea ce o face a 17-a țară ca mărime din lume, și o populație de 86 de milioane de locuitori.

Comparatism politic și istorie medievală

Coperta de spate a cărții lui Syros (sursă: Sabin Drăgulin)

Recenzia cărții lui Vasileios Syros – Gândirea politică islamică medievală în dialog cu tradiția umanistă a Renașterii italiene, ediție îngrijită de Sabin Drăgulin, traducere din limba engleză de Antoaneta Ancuța Brașoveanu, Editura Junimea, Iași, 2021.

Alexandru Ionașcu

Studiul profesorului și cercetătorului Vasileios Syros, Gândirea politică islamică medievală în dialog cu tradiția umanistă a Renașterii italiene, un titlu, ce-i drept, lung și academic este, totuși, o premieră într-un spațiu românesc puțin deschis la proiecții comparativ-multiculturale asupra istoriei ce este, de obicei, acaparat de obsesii conservatoare. Structurat în trei capitole și redactat într-un stil academic, cu note de subsol extinse și titluri informative, realizate de profesorul Sabin Drăgulin au ca scop oferirea cât mai multor informații pentru cine dorește să își lărgească cunoașterea despre un subiect de nișă. Studiul se încadrează domeniului teoriei politice comparate, mai exact abordarea comparativă a teoriei politice sau și mai bine spus, o apropiere între mentalitățile culturale, doctrinelor și diverselor teorii politice în contextul larg al globalizării. O asemenea cercetare nu este lipsită de detractori, ale căror obiecții sunt valide și în consecință trebuie să fie luate în considerare. Dacă vrem să suprapunem două culturi, primul obstacol de care ne vom lovi va fi limba, mai ales dacă este vorba de spații geografice diferite precum zona europeană, Asia de sud-est ori lumea islamică. Ca primă barieră, limba modelează o ,,logică internă’’ a unei societăți și atinge sisteme politice, astfel încât diferitele culturi și societăți constituie ,,efectiv sisteme închise’’. Ceea ce înseamnă că noi nu prea putem ieși din presupunerile sau prejudecățile noastre inconștiente, dacă vom încerca să comparăm culturi diferite precum ,,ideile occidentale cu cele arabe sau din China’’, ne putem lovi de riscul de-a impune prin reflex propriile ,,categorii preexistente’’. Dacă nu putem fi neutri (nu ne putem plasa într-o poziție ,,free-float’’, cum se exprimă Alasdair MacIntyre, un cercetător citat de Vasileios Syros), nu plutim inocent deasupra realitățile socio-culturale, prin urmare, atunci când încercăm să comparăm culturi, doctrine politice și societăți riscăm să denaturăm sau chiar să avansăm agende imperialiste, în orice caz să apărem drept aroganți din punct de vedere cultural, așa cum arată filosoful scoțian-american.

Iranian Yalda Night or Shab-e Chelleh

Yalda’s night (source: YouTube)

On one of the most important Iranian holidays

Javad Amini, Cultural Advisor of the Islamic Republic of Iran in Bulgaria

One of the oldest Persian celebrations, Shab-e Yalda (Yalda Night), sometimes referred to as Shab-e Chelleh, is annually observed on December 21 by Iranians all over the world. Yalda is a winter solstice celebration that occurs at the end of autumn and on the eve of the first day of winter, which is the year’s longest night.

Iranians commemorate the last night of fall as the rebirth of the sun and the triumph of light over darkness since days get longer and nights are shorter in the winter. On Shab-e Yalda, people meet friends or relatives, generally at the house of grandparents or the elderly members of the family, to celebrate the longest night of the year by eating nuts and fruits, reciting the poems of the Iranian renowned poet, Hafiz, expressing good wishes, conversing and entertaining each other to welcome winter and bid farewell to fall.

Autoritățile grecești sprijină refugiații ucraineni și neglijează alți migranți

Încercările perioadice de a evicta tabara Eleonas provoacă mereu proteste (sursă)

Mărturia lui Siavash Shahabi la o întâlnire feministă din Sofia

Siavash Shahabi

La 10 septembrie 2022, în cadrul conferinței Întâlnire Feministă Internațională, organizată de organizația feministă bulgară LevFem și de Platforma Transnațională de Grevă Socială (8-11 septembrie 2022), a avut loc la Clubul Architecților din Sofia un panel pe tema migrației. Mai jos puteți citi o versiune ușor editată a discursului lui Siavash Shahabi în cadrul panelului. Siavash Shahabi este un refugiat politic iranian, care locuiește în Atena și scrie pe blogul “The Fire Next Time”. 

Bună ziua. Eu sunt Siavash, un refugiat politic din Iran. În prezent, locuiesc în Atena și sunt acolo de aproximativ 6 ani. Am vrut să vorbesc despre situația din Grecia, din Atena. 

În general, în Grecia, capacitatea taberelor de refugiați este de doar 17.000 de refugiați. Bineînțeles, numărul refugiaților din regiune este mult mai mare. În momentul de față începem cu Atena, iar organismul de imigrație și azil vrea să închidă ultima tabără din oraș – Eleonas. În ciuda situației sanitare din tabără, mulți dintre migranți doresc să rămână acolo pentru că au acces ușor la asistență medicală, școlile sunt aproape și au acces la orice loc de muncă. Sunt lucruri la care nu au acces, în timp ce locuiesc în alte tabere, deoarece toate acestea sunt atât de departe de orașe și nu există o furnizare adecvată a serviciilor în interiorul taberelor pentru ei, în special a serviciilor medicale.

Vorbind despre celelalte tabere, trebuie să menționez că majoritatea persoanelor care trăiesc acolo provin din grupuri vulnerabile, cum ar fi femeile însărcinate, în special persoane din țările africane. Majoritatea dintre aceștia trăiesc în Grecia de cinci sau șase ani fără documente.

Buna guvernare se bazează pe voturile majorității populației

Captură de ecran de la articolul lui Luceafărul

Fereydoun Majlessi, un analist iranian de politică externă, într-un interviu acordat lui Setareh Sobh (Luceafărul)

Luceafărul, Faezeh Sadr: Anul acesta, Ziua Studenților este o experiență diferită pentru oficialii care merg în universitățile din țară în calitate de vorbitori. Pentru că se confruntă cu întrebări serioase din partea studenților. Prin urmare, impactul atmosferei sociale și al protestelor recente asupra cuvintelor oficialilor este evident. Mohammad Baqer Qalibaf a ținut un discurs cu ocazia Zilei Studentului la Universitatea Tarbiat Modares. Într-o parte a discursului său, președintele parlamentului a menționat protestele recente și, în timp ce se prezenta ca fiind unul dintre cei care au contribuit la problemele țării prin greșelile sale, a spus “…trebuie să dovedim eficiența religiei în guvern…”. Setareh Sobh a realizat un interviu cu analistul Fereydoun Majlesi, care a analizat cuvintele președintelui parlamentului, pe care îl puteți citi mai jos:

Anghel Orbețov: Interesul pentru studiul relațiilor bulgaro-iraniene este reciproc

Coperta cărții lui Anghel Orbețov (sursă: Podul Persan al Prieteniei)

Transcrierea discursului rostit de diplomatul bulgar Anghel Orbețov la prezentarea cărții sale “Relațiile bulgaro-iraniene de la eliberare până la sfârșitul anilor ’50”, care a avut loc la 29 noiembrie 2022 la Ministerul Afacerilor Externe din Sofia

Podul Persan al Prieteniei

Anghel Orbețov: Sunt pe deplin de acord cu ultima observație. Și, da, am avut onoarea de a participa la un videoclip de promovare a bibliotecii Institutului Diplomatic împreună cu alte două persoane și sunt extrem de mândru de participarea mea. Biblioteca a făcut un pas foarte serios în direcția profesionalizării. Aș dori să mulțumesc din suflet Institutului Diplomatic, în special doamnei Mihailova și colegilor săi, în special Daniela Peșeva și Nikolai Krumov. Vă mulțumesc foarte mult pentru organizarea acestui eveniment.

Acest eveniment este foarte important, deoarece face parte din aniversarea a 125 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bulgaro-iraniene, care face parte din cercetarea mea și este descrisă în primul capitol al cărții. În prezent, anul 1897 este acceptat ca fiind anul stabilirii relațiilor diplomatice cu Iranul.