An online connection between the Persian-speaking world, Bulgaria, Romania and the rest – Онлайн връзка между персоговорящия свят, България, Румъния и останалите – Legătură online între lumea persofonă, Bulgaria, România şi celelalte – روابط انلاین بین دنیای فارسی زبان بلغارستان رومانیا و دیگران
Писателката Фатане Хадж Сейед Джавади и персийската корица на романа ѝ “Сутрин с махмурлук” (източник: Ketabnews)
Интервю с иранския писател и преводач за особеностите на “ангажираната” литература преди революцията и за промените в иранската литература след революцията
Владимир Митев
Феридун Маджлеси е бивш дипломат, работил във Вашингтон и Брюксел в европейската общност преди иранската революция от 1979 г. Оттогава той е мениджър и предприемач, както и писател и преводач. Превел е Гор Видал и Робърт Грейвс на персийски език.
Scriitoarea Fattaneh Haj Seyed Javadi și coperta persană a romanului său Dimineața mahmură/Dimineața de După (sursa: Ketabnews)
Un interviu cu autorul și traducătorul iranian despre specificul literaturii “angajate” prerevoluționare și despre schimbările postrevoluționare din literatura iraniană
Vladimir Mitev
Fereydoun Majlessi este un fost diplomat, care a lucrat la Washington DC și la Bruxelles în cadrul comunității europene înainte de Revoluția iraniană din 1979. De atunci, a fost manager și antreprenor, precum și scriitor și traducător. I-a tradus în limba persană pe Gore Vidal și Robert Graves. În prezent, este jurnalist independent, editorialist și expert în politică externă.
The writer Fattaneh Haj Seyed Javadi and the Persian cover of her novel The Morning After (source: Ketabnews)
An interview with the Iranian author and translator about the specifics of the pre-revolutionary “engaged” literature and about the post-revolutionary changes in Iranian literature
Vladimir Mitev
Fereydoun Majlessi is a former diplomat, who served in Washington DC and in Brussels in the European community before the Iranian Revolution in 1979. Since then he has been a manager and an entrepreneur, as well as a writer and translator. He has translated Gore Vidal and Robert Graves into Persian.
Корицата на книгата на Ангел Орбецов (източник: скрийншот)
Книга разкрива богатството на българо-иранските отношения от Освобождението до края на 50-те години
Владимир Митев
Ангел Орбецов е български дипломат и иранист, който в края на 2022 г. публикува като книга своето докторантско изследване “Българо-иранските отношения от Освобождението до края на 50-те години на ХХ век”. Орбецов е бивш посланик в Китай и дългогодишен директор на дирекция “Азия, Австралия и Океания” в българското външно министерство. Той е бил и дипломат в Иран в края на 80-те и началото на 90-те години на ХХ век, като изпълнявал и консулски функции. Автор е на редица научни публикации за българо-иранските отношения и иранската съвременна политика.
Coperta cărții lui Anghel Orbețov (sursă: screenshot)
O carte dezvăluie bogăția relațiilor bulgaro-iraniene de la Eliberare până la sfârșitul anilor ’50
Vladimir Mitev
Anghel Orbețov este un diplomat și iranist bulgar care și-a publicat cercetarea de doctorat, ,,Relațiile bulgaro-iraniene de la eliberare până la sfârșitul anilor ’50’’, sub formă de carte la sfârșitul anului 2022. Orbețov a fost ambasador în China, precum și mult timp director al Direcției Asia, Australia și Oceania din cadrul Ministerului bulgar de Externe. De asemenea, a fost diplomat în Iran la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, ocupând și funcții consulare. Este autorul unei serii de publicații academice privind relațiile dintre Bulgaria și Iran și politica iraniană contemporană.
The cover of Angel Orbetsov’s book (source: screenshot)
A book reveals the richness of Bulgarian-Iranian relations from 1878 to the late 1950s
Vladimir Mitev
Angel Orbetsov is a Bulgarian diplomat and Iranologist who published his doctoral research, Bulgarian-Iranian Relations from the (Bulgarian) Liberation to the Late 1950s, as a book in late 2022. Orbetsov is a former ambassador to China and longtime director of the Asia, Australia and Oceania Directorate at the Bulgarian Foreign Ministry. He was also a diplomat in Iran in the late 1980s and early 1990s, also serving in consular functions. He is the author of a number of scholarly publications on Bulgarian-Iranian relations and contemporary Iranian politics.
جامعۀ ایران تا پیش از انقلاب اسلامی بخشی از جریان جهانی اندیشه‌ها بود و پدیدآورندگان آن از دستاوردهای اندیشۀ جهانی برای نقد واقعیت آن استفاده می‌کردند. برای مثال «نظریۀ وابستگیِ» معروف، که جهان را به یک مرکز توسعه‌یافتۀ صنعتی و یک حاشیۀ استثمارشده تقسیم می‌کند، برای درک مقالۀ «غرب‌نشینی» جلال آل احمد (1961) بسیار به‌کار آمد. مسیر توسعۀ ایران را با غلبه بر عقب‌ماندگی تکنولوژیکی و اقتصادیِ ایجادشده توسط تابعیت شبه‌استعماری ترسیم می‌کند.
به همین ترتیب، موفقیت‌های موج دوم فمینیسم (که در دهه‌های 1960 و 1970 در غرب به اوج خود رسید) مبنای درک رمانی شد که در بستری کاملاً فرهنگی‑ایرانی نوشته شده بود. این رمان سووشون نام داشت و نوشتۀ سیمین دانشور بود.
تا پیش از دانشور، در ایران فقط مردان رمان می‌نوشتند، بنابراین می‌توان دانشور را اولین زن رمان‌نویس ایرانی دانست. این رمان از تکامل شخصی یک زن تحصیل‌کردۀ ایرانی می‌گوید که از تبعیت او از هنجارهای اجتماعی و نظم مردسالارانه شروع می‌شود و تا اعتراض آشکار او به وضعیت موجود ادامه می‌یابد.این تکامل براساس پویایی اخلاقی درونی قهرمانی اتفاق می‌افتد که هیچ الگو و پشتوانه‌ای برای رهایی خود ندارد. او خود را از نظم ظالمانه رها می‌کند و پیشگام جنبش زنان ایران می‌شود. گرچه در زمان ما جنبش فمینیستی به‌طور سنتی قوی است، اما در طول جنگ جهانی دوم، یعنی زمانی که کنش در رمان اتفاق می‌افتد، به‌سختی درحال ظهور بود.
این مقاله درپی آن است که اثبات کند رمان سووشون از موج دوم فمینیسم در غرب الهام گرفته است، همچنین امواج فمینیسم را بررسی می‌کند، زندگینامۀ سیمین دانشور را ارائه می‌کند، ارجاعاتی به بخش‌هایی از رمان دارد و رهایی شخصیت اصلی زری را، که دانشور آشکارا با آن یکی می‌شود، تحلیل می‌کند. روش مورد استفاده را خواندن نزدیک می‌نامند.
این نکته حائز اهمیت است که تکامل معنوی زری در سووشون را عوامل متعددی تعیین می‌کنند که می‌توان به این موارد اشاره کرد:
میل او به امنیت و یکپارچگی خانه و خانواده؛ تضاد میان تحصیلات درجه‌یک او در مدرسۀ انگلیسی شیراز و فساد و ویرانی ناشی از جنگ و اشغال جنوب ایران به‌دست بریتانیا و درنهایت ظهور و سپس افزایش شجاعت زری برای مخالفت با نظم انسان‌ساخته‌ای که در آن او را جنس پست‌تر معرفی می‌کند.
این تحول که با پویایی‌های درونی صورت می‌گیرد زری را متوجه این نکته می‌کند که اگر موضوع مدنظر او صرفاً روابط عمومی باشد، هرچه به آن اهمیت می‌دهد نابود می‌شود. او می‌داند که تا زمانی که جامعه مجبور به این کار نشود به او احترام نمی‌گذارد. با این حال، مخالفت او با قوانین تحمیلی، یک هوس زودگذر نیست، بلکه احساسی عمیقاً آگاهانه از نیاز به عدالت در جهانی است که درحال فروپاشی است.
سووشون، زمان اشغال ایران (1941)، یعنی دوران تفرقه‌افکنی در جنوب ایران، را به‌تصویر می‌کشد. برخی برای کسب قدرت درتلاش‌اند تا با انگلیسی‌ها همکاری کنند، عده‌ای از شرایط نابسامان جامعه سوء‌استفاده می‌کنند و از قاچاق اسلحه سود می‌برند، تعدادی علیه دولت توطئه می‌کنند و بعضی نیز یا با همه‌گیری تیفوس مبارزه می‌کنند و یا بیماران روانی را درمان می‌کنند. در این میان، زری تلاش می‌کند تا سرزمینش را بدون جنگ به‌دست آورد. تفاوت زری با دیگران در این است که او برای خدمت به زندگی تلاش می‌کند، درحالی‌که دیگران در خدمت قدرت هستند. البته این یکی از نشانه‌هایی است که نشان می‌دهد سووشون با درک نقش زنان در جامعه و با مفاهیم موج دوم فمینیسم مطابقت دارد.
La società iraniana prima della Rivoluzione Islamica faceva parte del flusso globale di idee e i suoi creatori hanno utilizzato i successi del pensiero mondiale per criticare la loro realtà.
Ad esempio, la famosa teoria della dipendenza, che divide il mondo in un centro industrialmente sviluppato e una periferia sfruttata, è diventata fondamentale per comprendere il saggio scritto da Jalal Al-e Ahmad Occidentosis (1961). Il saggio delinea un percorso per lo sviluppo dell’Iran attraverso il superamento dell’arretratezza tecnologica ed economica create dalla subordinazione quasi coloniale.
Allo stesso modo, i successi della seconda ondata di femminismo (che ha raggiunto il suo apice in Occidente negli anni ’60 e ’70) sono diventati la base per comprendere un romanzo scritto in un contesto culturale prettamente iraniano, intitolato Savushun, di Simin Daneshvar. Daneshar è la prima scrittrice iraniana di romanzi poiché solo gli uomini hanno scritto romanzi prima di lei.
Il romanzo racconta l’evoluzione personale di una donna istruita, iniziando dalla sua subordinazione alle norme sociali e all’ordine patriarcale fino alla sua aperta protesta contro lo status quo. Questo sviluppo del personaggio principale avviene sulla base della dinamica etica interiore dell’eroina, che non ha modelli di ruolo, nessun supporto su cui fare affidamento per la sua emancipazione. Si libera dall’ordine oppressivo e, così facendo, diventa la pioniera del movimento delle donne iraniane. Al giorno d’oggi, il movimento femminista è tradizionalmente forte, ma durante la Seconda Guerra Mondiale, quando si svolge l’azione del romanzo, si è appena manifestato.
L’articolo dimostra che il romanzo Savushun è ispirato dalla seconda ondata di femminismo in ascesa in Occidente. In questo articolo vengono esaminate le ondate del femminismo, viene presentata la vita di Simin Daneshvar, sono riportate citazioni dal romanzo e viene analizzata l’emancipazione del personaggio principale, Zari, con il quale Daneshvar si identifica chiaramente. Il metodo utilizzato è chiamato close reading.
L’evoluzione spirituale di Zari in Savushun è guidata da diversi fattori: dal desiderio di sicurezza e integrità della sua casa e della sua famiglia, dalla contraddizione tra l’istruzione di prima classe, ricevuta presso la scuola britannica di Shiraz, e la corruzione e la devastazione causate dalla guerra nel sud del’Iran Britannico sotto occupazione, dalla comparsa e dall’intensificazione del coraggio di Zari di opporsi all’ordine creato da uomini privilegiati, in cui si identifica come inferiore.
Questa evoluzione avviene interamente con l’aiuto di dinamiche interne che fanno capire a Zari che se lei sarà semplicemente oggetto del giudizio pubblico, tutto ciò a cui tiene, sarà distrutto. Capisce che la società non la rispetterà finché non la costringerà a farlo. Allo stesso tempo, il suo disaccordo con le regole imposte non è un capriccio, ma un senso profondamente consapevole di giustizia in un mondo che crolla.
Ambientato durante l’occupazione del 1941, il romanzo descrive la divisione che si è creata nel sud dell’Iran: alcuni cooperano con gli inglesi nella loro ricerca del potere, altri approfittano della situazione precaria e del contrabbando di armi, un terzo gruppo di persone cospira contro il governo, mentre un quarto gruppo combatte l’epidemia di tifo o cura i malati di mente. In questo mondo in cui ognuno combatte a modo suo, Zari cerca di rivendicare un territorio libero dai disagi della guerra. Zari si sforza di servire la Vita, mentre gli altri personaggi servono il Potere. Questo è solo uno dei tanti segni che dimostrano che questo romanzo, comprendendo il ruolo delle donne nella società, corrisponde ai concetti della seconda ondata del femminismo.
The event’s public (source: Iranian cultural centre, Khalil Sadulla)
An event in October 2022 showed the prevalent respect for one of the individuals who are bridge of friendship between Bulgarians and Iranians
Vladimir Mitev
In Bulgarian-Iranian relations, and in international relations in general, there are people who play a very important role – that of a “bridge of friendship” between nations. This is a role perhaps more difficult and more important even than that of diplomats, because diplomats have their diplomatic status and move in a somewhat more protected environment. People who are bridges of friendship have no defenses and nowhere to run, they are permanently connected to both nations and feel with their own bodies every positive or negative emotion in their relationship. They are also people who often sacrifice their own emotionalism or righteousness and instead think about how to promote peace and trust in international relations. Accordingly, every turmoil in international and national relations resonate more strongly in their souls.
On October 20, 2022, Iranians in Bulgaria, Bulgarian Iranologists, friends of Iran in Sofia and representatives of the Iranian Embassy in our country gathered at the Zoo Hotel in Sofia to show their respect and appreciation for a Persian bridge of friendship – Mrs. Hajar Fiouzi. For years, her home in Sofia has been a kind of Mecca – all kinds of people who have relations to the ties between Bulgaria and Iran come there, and her modest apartment is a kind of “qeble-ye alam” (a hub of the (Bulgarian-Iranian) universe). Mrs. Fiouzi was a long-time lecturer in Persian language and other disciplines at Sofia University. Kliment Ohridski”. She is known for her numerous simultaneous translations of Iranian events in Sofia, for her translations of Bulgarian literature into Persian or Persian into Bulgarian, and for her teaching at the Iranian Cultural Center in Bulgaria. Readers of The Persian Bridge of Friendship blog have read this interview with her from the summer of 2022. They also know of her pain at the untimely loss of her extremely talented daughter, Sharare Peacock.
Ms. Fiouzi’s contribution to Bulgarian-Iranian relations was the focus of the event in Sofia. But it was also a celebration of Persian culture itself. Thanks to Nabiollah Masumi, another activist for Bulgarian-Iranian friendship, and several Bulgarians, poems by poets such as Hafez and Rumi were read, focusing on the mystical and life wisdom of the Iranians. The floor was taken by many of the guests, including His Excellency Mr. Seyed Mohammad Javad Rasouli – Iranian Ambassador to Bulgaria and Iranian Cultural Attaché Javad Amini. On the Bulgarian side, many university professors participated – such as Prof. Dr. Ivo Panov – the doyen of Iranian Studies and professor of Iranian Literature, Prof. Dr. Alexandra Kumanova from the University of Library Science and Information Technology, Snezhana Todorova – President of the Union of Bulgarian Journalists and others. The hall was almost full – with several dozen Iranians, Bulgarian Iranologists and others.
The Persian Friendship of Bridge blog received some of the speeches at the event and published them here with minimal editorial intervention (e.g. the title of each speech was chosen by the blog). They testify to the need to have more trustworthy personalities on both sides between our nations. In times of war and confrontation in international relations, the need for these individuals is even greater.
Publicul (sursă: Centrul Cultural Iranian din Sofia, Halil Sadulla)
Un eveniment din octombrie 2022 a arătat respectul universal pentru una dintre personalitățile care reprezintă o punte de prietenie între bulgari și iranieni
Vladimir Mitev
În relațiile bulgaro-iraniene și, în general, în relațiile internaționale, există oameni care joacă un rol foarte important – acela de “punte de prietenie” între națiuni. Acesta este un rol poate mai dificil și mai important chiar decât cel al diplomaților, pentru că diplomații au un statut diplomatic și se mișcă într-un mediu oarecum mai defensiv. Oamenii care sunt punți de prietenie nu au nici o apărare și nici un loc unde să fugă, ei sunt permanent conectați la ambele națiuni și simt cu propriul corp fiecare emoție pozitivă sau negativă din relația lor. Sunt, de asemenea, oameni care adesea își sacrifică propria emotivitate sau dreptate și se gândesc în schimb la modul în care pot promova pacea și încrederea în relațiile internaționale. În consecință, tulburările din relațiile internaționale și naționale rezonează mai puternic în sufletele lor.
La 20 octombrie 2022, iranienii din Bulgaria, iranologii bulgari, prietenii Iranului din Sofia și reprezentanții Ambasadei Iranului în Bulgaria s-au adunat la Hotelul Zoo din Sofia pentru a-și arăta respectul și aprecierea față de o punte persană de prietenie – doamna Hajar Fiuzi. De ani de zile, locuința ei din Sofia a fost un fel de Mecca – tot felul de oameni care au legătură cu legăturile dintre Bulgaria și Iran vin acolo, iar modestul ei apartament este un fel de “qeble-ye alam” (un centru al universului (bulgaro-iranian)).
Doamna Fiuzi a fost mult timp lector de limbă persană și de alte discipline la Universitatea din Sofia. Kliment Ohridski”. Este cunoscută pentru numeroasele sale traduceri simultane ale evenimentelor iraniene de la Sofia, pentru traducerile din literatura bulgară în persană sau din persană în bulgară și pentru activitatea sa de predare la Centrul Cultural Iranian din Bulgaria. Cititorii blogului Podul Persan al Prieteniei au citit acest interviu cu ea din vara anului 2022. Ei știu, de asemenea, de durerea pe care o resimte la pierderea prematură a fiicei sale extrem de talentate, Sharare Peacock.
Contribuția doamnei Fiuzi la relațiile dintre Bulgaria și Iran a fost punctul central al evenimentului de la Sofia. Dar a fost, de asemenea, o celebrare a culturii persane în sine. Grație lui Nabiollah Masumi, un alt activist pentru prietenia bulgaro-iraniană, și a mai multor bulgari, au fost citite poezii ale unor poeți precum Hafez și Rumi, care au pus accentul pe înțelepciunea mistică și de viață a iranienilor. Au luat cuvântul mulți dintre invitați, printre care Excelența Sa, domnul Mohammad Seyed Javad Rasouli – Ambasadorul Iranului în Bulgaria și atașatul cultural iranian Javad Amini. Din partea bulgară, au participat numeroși profesori universitari – precum Prof. Dr. Ivo Panov – decanul de vârstă al studiilor iraniene și profesor de literatură iraniană, Prof. Dr. Alexandra Kumanova de la Universitatea de Bibliotehnologii și Tehnologia Informației, Snejana Todorova – președintele Uniunii Jurnaliștilor Bulgari și alții. Sala era aproape plină – cu câteva zeci de iranieni, iranieni bulgari și alții.
Blogul Podul Persan al Prieteniei a primit o parte din discursurile de la eveniment și le-a publicat aici cu o intervenție editorială minimă (de exemplu, titlul fiecărui discurs a fost ales de blog). Ele atestă necesitatea de a avea personalități mai demne de încredere de ambele părți între națiunile noastre. În vremuri de război și de confruntare în relațiile internaționale, nevoia de aceste persoane este și mai mare.
The Persian Bridge of Friendship - Персийският мост на приятелството - Podul Persan al Prieteniei - پل دوستی فارسی 