E.S. Seyyed Mohammad Javad Rassouli: Protestele din Iran au fost declanșate de forțe externe

Proteste tineretești din Iran (sursă: YouTube)

“Pozițiile Europei și ale SUA privind drepturile omului sunt o glumă politică”

Gheorghi Markov

Acest articol a fost publicat la 26 octombrie 2022 pe site-ul programului Orizont al BNR.

“Protestele, care s-au transformat în revolte, au fost declanșate de forțe externe.” Iată ce a declarat E.S. Seyed Mohammad Javad Rasouli, ambasadorul Republicii Islamice Iran în Bulgaria.

Protestele însoțite de revolte continuă în Iran. Tensiunile au escaladat în septembrie după moartea lui Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, la trei zile după ce a fost reținută de poliția morală pentru că purta în mod necorespunzător un hijab. Protestatarii au acuzat forțele de ordine pentru moartea ei. Autoritățile neagă aceste acuzații.

“Constituția Republicii Islamice a Iranului recunoaște dreptul la protest public și la critică. Multe adunări pașnice au avut loc și s-au încheiat chiar și fără prezența poliției și a forțelor de securitate. În același timp, la fel ca orice sistem politic din lume, guvernul iranian consideră că păstrarea integrității teritoriale, a securității populației și a ordinii publice reprezintă linia sa roșie și, din acest punct de vedere, face distincție între <<protest>> și <<dezordine>>.

“Ceea ce am văzut după a doua zi nu a mai fost doar un protest, ci dezordine organizată și violență. În urma investigațiilor efectuate de serviciile de securitate, s-a constatat că printre protestatari se aflau grupuri teroriste înarmate. Vă întreb, dacă instituțiile dumneavoastră de securitate ar fi confruntate cu acțiuni care încalcă securitatea și ordinea publică, ce ar face? Potrivit statisticilor, anul trecut sute de persoane, inclusiv femei, au fost ucise în urma împușcăturilor poliției americane. Au întreprins Uniunea Europeană și țările europene acțiuni împotriva Statelor Unite pentru a apăra și respecta drepturile omului? A impus Occidentul sancțiuni împotriva Arabiei Saudite din cauza drepturilor omului? După părerea mea, pozițiile Europei și Americii în ceea ce privește drepturile omului sunt o mare glumă politică. Guvernele europene, în interesul lor politic și economic, acționează împotriva securității Iranului, care este singura democrație adevărată din regiune”.

Advertisement

Fereydoun Majlessi: Dificultățile economice ale Iranului sunt cauzate în principal de cheltuielile militare și de securitate, nu de sancțiuni

Fereydoun Majlessi (sursă: Fereydoun Majlessi)

Interviu cu expertul iranian în politică externă și fost diplomat iranian despre problemele legate de negocierile nucleare cu Iranul, viaţa iranienilor sub sancțiuni și opțiunile de politică externă iraniană pe timp de război în Ucraina

Vladimir Mitev

Fereydoun Majlessi este un fost diplomat, care a lucrat la Washington DC și la Bruxelles în timpul Comunității Europene înainte de Revoluția iraniană din 1979. De atunci, a fost manager și antreprenor, precum și scriitor și traducător. L-a tradus pe Gore Vidal în limba persană. În prezent, este jurnalist independent, editorialist și expert în politică externă. 

Vizita președintelui iranian Raisi la Moscova ”nu pare a fi un progres”

Centrala nucleară Buşehr este simbolul colaborării ruso-iraniene din ultimii 2 decenii. Ea este şi simbolul programului nuclear de pace al Iranului (sursă: YouTube)

Corespondentul TASS la Teheran a plasat vizita în contextul relațiilor ruso-iraniene din ultimii ani

La 19 ianuarie 2022, președintele iranian Ebrahim Raisi a avut o întrevedere la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, iar la 20 ianuarie a vorbit în faţa Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) şi a vizitat moscheea catedrală din Moscova. Textul subliniat este scris de Vladimir Mitev şi relatează despre vizita lui Raisi pe baza unor informaţii de lal TASS şi Iran.ru din prima şi a doua zi a vizitei lui Ebrahim Raisi la Moscova. Titlul și subtitlul sunt scrise de Podul Persan al Prieteniei.

Sunt discuțiile nucleare de la Viena menite să ajungă la un acord?

Fereydoun Majlessi (sursă: Fereydoun Majlessi)

Site-ul iranian Economy 24 l-a intervievat pe fostul diplomat Fereydoun Majlessi cu privire la ultima rundă de negocieri de la Viena și “pesimismul” alimentat de aceste discuții în ceea ce privește soluționarea problemei nucleare iraniene și sancțiunile internaționale corespunzătoare. Majlessi a analizat raționamentul Statelor Unite, al Israelului, al actualului guvern iranian și discută despre cum ar putea arăta un viitor al Iranului afectat de sancțiuni

Mira Ghorbanifar, Economy 24

În ultimele zile, ochii multor experți din domeniul diplomației, politicieni și mass-media au fost ațintiți asupra Vienei. Mass-media internaționale mainstream au relatat și au analizat ceea ce se întâmplă la Viena în secțiunea lor politică și internațională. 

De data aceasta, procesul de negociere ar putea fi mai dificil decât multe dintre încercările anterioare de a ajunge la o rezoluție. Se pare că există un zid înalt de neîncredere după retragerea guvernului american în timpul lui Trump. Zidul neîncrederii a devenit mai înalt și mai gros ca niciodată.

Acum, declarațiile și interviurile părților implicate în negociere arată, de asemenea, că există un decalaj serios între cererile și obiectivele fiecăreia dintre ele și ceea ce este pus pe masă. O parte a dezacordului este cererea de garanție specifică a părții iraniene, care cere ca celelalte părți la negocieri, în special Statele Unite, să fie de acord să nu părăsească acordul în viitor. 

Domeniul diplomației și al politicii este, desigur, domeniul “conflictului și al compromisului” și, uneori, în cadrul negocierilor, realizările pot fi obținute atunci când există mai puține speranțe de a le obține. Dar care este situația Iranului și a celorlalte părți implicate în aceste negocieri? Pentru a înțelege mai bine situația actuală a negocierilor, l-am abordat pe Fereydoun Majlessi, fost diplomat, istoric, politician și expert internațional, pentru a putea afla opiniile sale cu privire la cea de-a șaptea rundă de negocieri de la Viena.

Acesta este un interviu realizat de Mira Ghorbanifar de la site-ul de știri Economy 24 din Iran, publicat la 2 decembrie 2021. 

Un ghid pentru a înțelege președinția lui Raisi

(sursă: Pixabay, CC0)

Contradicția dintre două generații importante ale establishmentului iranian; dilemele de politică externă – politică regională militarizată sau diplomație internațională, bazată pe relaxarea sancțiunilor; problemele ecologice și energetice stabilesc cadrul în care noul guvern iranian va trebui să lupte pentru soluții la criza din țară

Fereydoun Majlessi 

Aceasta este o versiune editată a unui articol, pe care analistul politic iranian Fereydoun Majlessi l-a publicat la 24 octombrie 2021 în revista iraniană de afaceri Trade of Tomorrow. 

Șeful guvernului iranian nu se numește prim-ministru, ci președinte. Acesta ar trebui să fie ales în mod democratic o dată la patru ani. În august 2021, noul președinte iranian, Ebrahim Raisi, a format un guvern, care a primit aprobarea parlamentului. Pentru a înțelege natura poziției președintelui în cadrul aparatului de stat, trebuie să vedem poziția și opțiunile sale ca fiind cele modelate de experiența îndelungată a contradicțiilor dintre președinții aleși și supravegherea de rang înalt a aparatului de stat aflat la putere în Iran. Există, de asemenea, contextul internațional, dilemele de politică externă și criza ecologică și existențială din țară. 

Fereydoun Majlessi le comentează pe toate acestea și creează cadrele în care Ebrahim Raisi va trebui să acționeze. Blogul Podul Persan al Prieteniei republică acest articol, deoarece permite cititorilor din afara Iranului să devină mai conștienți de dilemele politice și existențiale cu care se confruntă establishmentul iranian. 

Iran: Victoria conservatoare și umbra Americii

Noul preşedinte iranian Ebrahim Raisi în vremea campaniei electorale (sursă: Tasnim News Agency, CC BY-SA 4.0)

Malgorzata Kulbaczewska-Figat

Portalul Strajk vorbește cu Vladimir Mitev, un iranist bulgar, editor al portalului de stânga Baricada despre motivul pentru care iranienii au ales un președinte conservator, despre numărul redus de participanți și despre ceea ce scapă atenției comentatorilor occidentali în realitățile iraniene

Domnule Mitev, de ce există o prezență la vot atât de scăzută în Iran? Totuși, primul gând intuitiv ar sugera că societatea este foarte dezamăgită de ceva (sau de cineva).

Cu câteva zile în urmă, au avut loc alegeri locale în Franța. Prezența a fost foarte redusă. Susține cineva pe această bază că societatea franceză este deziluzionată de guvernul republican sau laic?

Da, prezența la alegerile din Iran a fost scăzută, dar a depășit așteptările. Unul dintre liderii reformatorilor, Mir Hossein Mousavi, aflat în arest la domiciliu, și-a îndemnat susținătorii să nu voteze. La rândul său, un alt reformator influent, Mehdi Karroubi, i-a îndemnat să meargă la urne.

Aș prefera să fiu atent la un alt aspect – aproximativ 10 la sută dintre cei care au venit la vot au exprimat voturi nevalide. Analistul iranian Mehdi Motaharnia a declarat că societatea s-a împărțit în cei care au votat ”pentru” sau ”împotriva” urnelor de vot.

Aceste lucruri nu schimbă faptul că iranienii cu care am contact personal sunt de fapt dezamăgiți de ceea ce se întâmplă în țară. Unii chiar caută posibilitatea emigrării. La alegerile anterioare, au existat candidați inspirați, iar oamenii i-au votat în masă. Dar acum concurența nu era deloc puternică.

Sancțiunile antiiraniene pot fi ușurate, dar nu vor fi ridicate complet

Noul preşedinte iranian în timpul campaniei electorale (sursă: Tasnim News Agency, CC BY-SA 4.)

Interviu cu politologul iranian în contextul ultimelor alegeri prezidențiale: despre moștenirea lui Hassan Rouhani, despre viitoarea politică economică a noului preşedinte, Ebrahim Raisi, despre prezența redusă la vot și a așteptărilor de la negocierile nucleare în curs de desfășurare la Viena

Vladimir Mitev

Mehdi Motaharnia (născut în 1965, Kashan) este profesor universitar cu competențe în sociologie, științe politice, comunicare, futurologie și securitate. Este profesor la Universitatea Liberă Islamică din filialele din Qom, centrul Teheranului şi nordul Teheranului. Este lector invitat la universitățile naționale de apărare. A colaborat cu Universitatea Liberă Islamică în calitate de director al Institutului de Cercetări pentru Științe Sociale și Revoluție al Organizației Centrale a Universității Libere Islamice. Este autorul cărților și articolelor din domeniile științelor sociale și politice, futurologie, comunicare, mass-media, securitate și operațiuni psihologice.

Baricada a publicat interviul care a fost difuzionat în ziua de 21 iunie 2021 pe Radioul Naţional Bulgar.

Exc. Seyed Mohammad Javad Rasouli: Iranul şi Bulgaria putem intensifica colaborarea în economie, turism şi cultură

Centrul religios Qom (sursă: Pixabay, CC0)

Relațiile dintre Bulgaria și Iran se bazează în continuare pe respect reciproc și pe prietenie, iar pe viitor putem dezvolta o cooperare din ce în ce mai mare, afirmă ambasadorul Republicii Islamice Iran la Sofia – Excelența Sa Seyed Mohammad Javad Rasuli, într-un interviu special acordat Radioului Naţional Bulgar

Gheorghi Markov

Acest interviu a fost difuzat în cadrul emisiunii 12 + 3 la programul „Orizont” al Radioului Național Bulgar, pe 10 noiembrie 2020. Gheorghi Markov l-a intervievat pe Excelența Sa – Seyed Mohammad Javad Rasuli, ambasadorul Republicii Islamice Iran în Bulgaria, cu ocazia celei de a 123-a aniversare de la stabilirea relațiilor diplomatice între Bulgaria și Iran.