O lecţie privind influența europeană asupra prozei iraniene înainte de 1979 a fost prezentată la Ruse

Vladimir Mitev la Biblioteca Austriacă din Ruse (sursă: Podul Persan al Prieteniei)

Vladimir Mitev, doctorand în studii literare iraniene, a făcut o prezentare în care a analizat operele iraniene în contextul dezvoltării sociale iraniene și al ideilor intelectuale la modă venite din Europa.

La 10 decembrie 2021 (Ziua Internațională a Drepturilor Omului), Vladimir Mitev a prezentat la Biblioteca Austriacă din Ruse o lucrare cu tema “Influența (intelectuală) europeană asupra prozei iraniene înainte de 1979”. Biblioteca Austriacă este administrată de Societatea Internațională Elias Canetti și este unul dintre centrele culturale din orașul dunărean care îl conectează cu spațiul cultural european. Cu toate acestea, nu este prima dată când societatea își manifestă interesul pentru teme iraniene. În 2019, biblioteca austriacă l-a găzduit pe Farid Ghadami, un traducător iranian de literatură bulgară, care și-a prezentat activitatea legată de traducerea în persană a colecției de poezii Cântece motorii a lui Nikola Vaptsarov.

Acum în lecţia sa, Vladimir Mitev a prezentat mai întâi câteva dintre caracteristicile prozei iraniene – de exemplu, sensibilitatea sa socială, deschiderea față de limbă și problemele oamenilor, precum și unii dintre principalii autori de proză din Iran în secolul XX. Partea principală a prezentării a trasat o serie de paralele, cu citate, reluări și analize, între tendințele intelectuale populare europene de dinainte și de după cel de-al Doilea Război Mondial și operele de proză și eseuri iraniene de dinainte de 1979. Printre influențele intelectuale citate se numără existențialismul, Școala de la Frankfurt, marxismul, thiermondismul, feminismul, teatrul absurdului și realismul socialist.

Advertisement

Un roman despre criza socială din Iranul șahului din anii ’50

Iranul din anii 50 (sursă: YouTube)

Blogul Podul Persan al Prieteniei a postat fragmente din romanul lui Jalal Al-e Ahmad, Directorul Şcolii, și problemele pe care acestea le-au ridicat în cadrul unui seminar despre literatura iraniană contemporană

Vladimir Mitev

Pe 20 octombrie 2021, la Universitatea din Sofia a avut loc cel de-al doilea exercițiu de literatură iraniană contemporană din acest an academic în cadrul Studiilor Iraniene. Acesta a constat într-o lectură aprofundată a unor fragmente din romanul lui Jalal Al-e Ahmad, Directorul Şcolii. Romanul a apărut în limba persană în 1958 și este considerat unul dintre cele mai de succes texte ale scriitorului iranian. Traducerea în limba bulgară a cărții Directorul Şcolii a fost realizată de Marta Simidcieva, o mare specialistă internațională în literatura iraniană, și a fost publicată în 1983. În prezent, Simidcieva este profesor la Universitatea York din Toronto.

Prezentare despre literatura iraniană angajată social

(sursă: Seyedeh Hamideh Kazemi pentru Unsplash)

Introducerea la cursurile seminarului de literatură contemporană iraniană de la Universitatea din Sofia este acum disponibilă online

La 6 octombrie 2021. Vladimir Mitev a ținut primul seminar din seria sa despre literatura iraniană angajată social în cadrul unui curs de literatură contemporană iraniană la Universitatea din Sofia. În cadrul unei prezentări special concepute, iranologul a subliniat multiplele contexte în care scriitorii iranieni au lucrat în perioada dintre cel de-al Doilea Război Mondial și Revoluția Islamică din 1979. El a discutat despre contextul socio-politic din Iran, despre teoria literară marxistă și despre influența forțelor de stânga occidentale și sovietice asupra scriitorilor disidenți din acea perioadă. Mulți dintre ei au fost arestați, torturați, iar unii au fost uciși. Cu toții au plătit un preț pentru angajamentul lor social – prin durerea din cauza crizei sociale din Iran și poziției subordonate a poporului lor pe plan internațional, prin rezistența lor la cenzură și represiune, prin încercarea la care au fost supuși fizic și psihic.

Lupta lui Al-e Ahmad împotriva occidentozei ca proiect de modernizare a Iranului

Ediţia engleză din 1984 a volumului lui Jalal Al-e Ahmad se cheamă ”Occidentoza – ciuma din Vest” (sursă: Podul Persan al Prieteniei)

Scriitorul prerevoluționar iranian Jalal Al-e Ahmad caută crearea unui nou subiect al modernității iraniene – nu în occidentalizarea oarbă, sau în retragere în tradiția lipsită de viață, ci într-o „revenire înainte” la ruperea vrăjii mașinii și punerea tehnologiei în serviciul națiunii iraniene

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 20 noiembrie 2020 în revista Manas a Centrului pentru Limbi și Culturi de Est ale Universității din Sofia în al șaselea număr (volumul 1), 2020.

Revoluția islamică din Iran (1979) este un eveniment de primă importanță în regiune în ultimii 40 de ani. Este unul dintre primele cazuri în care islamul politic preia puterea în Marele Orient Mijlociu. Dar Revoluția Islamică nu vine într-un loc gol. A fost pregătită atât de evenimentele istorice din secolul al XX-lea din Iran (mai ales de lovitura de stat americano-britanică împotriva lui Mohammad Mosaddegh din 1953), cât și de căutările politice, filosofice și literare ale intelectualilor iranieni din perioada dintre 1953 și 1979.