Masele iraniene ca sursă de schimbare socială: guvernarea lui Mohammad Mosaddegh

Mohammad Mosaddegh (sursă: YouTube)

Romanul iranian Vecinii și epoca lui Mohammad Mosaddegh, văzute prin prisma ideilor despre mase ale bulgarului Elias Canetti

Studia Europaea 2/2022, Babeș-Bolyai University (Romania), 30 December 2022

Vladimir Mitev

Rezumat

Mulțimea a jucat și continuă să joace un rol foarte important în politica iraniană în momente critice. Acest articol analizează rolul acesteia la mijlocul secolului al XX-lea, în special în timpul guvernării lui Reza Shah (1925-1941) și în mandatul lui Mohammad Mosaddegh (1951-1953). Articolul trece în revistă gândirea europeană despre mase, punând un accent deosebit pe ideile laureatului Nobel pentru literatură Elias Canetti, născut în Bulgaria. Canetti credea că mulțimea nu era întotdeauna o forță irațională, malefică, ci uneori juca un rol istoric pozitiv: atunci când cerea și promulga schimbări sociale. Este exact ceea ce s-a întâmplat în timpul lui Mosaddegh. O privire asupra acestor vremuri este făcută prin intermediul unor extrase din romanul iranian ,,Vecini’’ de Ahmad Mahmoud, dar și printr-o privire asupra presei din acea vreme și a scrierilor istorice ale lui Ervand Abrahamian. 

Advertisement

The Iranian masses as a source of social change: the reign of Mohammad Mosaddegh

Mohammad Mosaddegh (source: YouTube)

The Iranian novel Neighbours and the times of Mohammad Mosaddegh, seen through the ideas about masses of Bulgaria-born Elias Canetti

Studia Europaea 2/2022, Babeș-Bolyai University (Romania), 30 December 2022

Vladimir Mitev

Abstract

The crowd has played and continues to play a very important role in Iranian politics at critical moments . This article looks at its role in the mid 20th century, especially during the times of rule of Reza Shah (1925-1941) and Mohammad Mosaddegh (1951-1953). The article reviews European thought about the masses, with special emphasis on the ideas of Bulgaria-born Nobel Laureate in Literature Elias Canetti. Canetti believed that the crowd was not always irrational, evil forces, but sometimes played a positive historical role: when it demanded and enacted social change. It is exactly what happened during the times of Mosaddegh. A look at these times is made through excerpts from the Iranian novel Neighbors by Ahmad Mahmoud, through a look at the press of that time and Ervand Abrahamian’s historical writing. 

St. Coca-Cola and the Socialist Angel

Farid Ghadami on Danube’s riverbank(photo: Podul Prieteniei)

This Iranian novel is inspired by Farid Ghadami’s experience in Bulgaria in the summer of 2019 (photo: Farid Ghadami)

The city of Rousse through the eyes of the Iranian writer Farid Ghadami

A chapter of Farid Ghadami’s novel called “The Commune of the Dead or An Elegy to Sofia’s Bloody Shirt” which is based on his experiences in Bulgaria, mingled with other stories about Mayakovski, Vaptsarov, Nenko Balkanski, Stalin, James Joyce and a Bulgarian girl named Sofia in the 11th century who joins Assassins (Hashashin) in Iran. This novel will be published in Iran in May 2020, in Persian.

It is on the morning of the13th of August that Yana, with her son, comes to pick me up for Russe: a five-hour drive through the lush mountains of the Balkans. At the invitation of the International Elias Canetti Association, I will give a speech in Russe on the anniversary of Canetti’s death, and luckily for me, Yana and her son want to go to a Metallica concert in Bucharest, the Romanian capital, which is an hour and a half away from Russe, and they are going to drop me off in Russe first and cross the Bridge of Friendship between the two countries and go to Bucharest.

Sfânta Coca-Cola şi îngerul socialist

Farid Ghadami pe malul Dunării (foto: Podul Prieteniei)

Romanul iranian acesta este inspirat din viaţa lui Farid Ghadami în Bulgaria în vara anului 2019 (foto: Farid Ghadami)

Oraşul Ruse pri ochii scriitorului iranian Farid Ghadami

Un capitol din romanul lui Farid Ghadami, numit ”Comuna morţilor sau o elegie despre cămașa însângerată a Sofiei”, care este bazată pe experienţele sale din Bulgaria, amestecate cu alte povești despre Mayakovski, Vaptsarov, Nenko Balkanski, Stalin, James Joyce şi o bulgăroaică, numită Sofia, din secolul XI-lea, care se alătură asasinilor din Iran. Acest roman va fi publicat în mai 2020 în Iran în limba persană.

Dimineaţă de 13 august. Yana şi fiul ei vin ca să mă ia într-o călătorie la Ruse. Urmează un drum de cinci ore prin verdele intens al Balcanilor. Voi ţine un discurs în Ruse la comemorarea morţii lui Elias Canetti (14 august), la invitaţia Societății Internaţionale Elias Canetti. Sunt norocos că Yana şi fiul ei vor să meargă la un concert al formației Metallica la Bucureşti, capitala românească, care se află la o oră şi jumătate din Ruse. Ei mă vor lăsa la Ruse şi vor trece Dunărea pe Podul Prieteniei care unește cele două ţări, în drumul lor spre Bucureşti.