Iranian Yalda Night or Shab-e Chelleh

Yalda’s night (source: YouTube)

On one of the most important Iranian holidays

Javad Amini, Cultural Advisor of the Islamic Republic of Iran in Bulgaria

One of the oldest Persian celebrations, Shab-e Yalda (Yalda Night), sometimes referred to as Shab-e Chelleh, is annually observed on December 21 by Iranians all over the world. Yalda is a winter solstice celebration that occurs at the end of autumn and on the eve of the first day of winter, which is the year’s longest night.

Iranians commemorate the last night of fall as the rebirth of the sun and the triumph of light over darkness since days get longer and nights are shorter in the winter. On Shab-e Yalda, people meet friends or relatives, generally at the house of grandparents or the elderly members of the family, to celebrate the longest night of the year by eating nuts and fruits, reciting the poems of the Iranian renowned poet, Hafiz, expressing good wishes, conversing and entertaining each other to welcome winter and bid farewell to fall.

Advertisement

Noaptea iraniană Yalda sau Shab-e Chelleh

Noaptea Yalda (sursă: YouTube)

Despre unul dintre cele mai mari sărbători iraniene

Javad Amini, consilier cultural al Republicii Islamice Iran la Sofia

Una dintre cele mai vechi sărbători persane, Shab-e Yalda (Noaptea Yalda), denumită uneori Shab-e Chelleh, este sărbătorită anual la 21 decembrie de iranienii din întreaga lume. Yalda este o sărbătoare a solstițiului de iarnă care are loc la sfârșitul toamnei și în ajunul primei zile de iarnă, care este cea mai lungă noapte din an.

Iranienii comemorează ultima noapte de toamnă ca fiind renașterea soarelui și triumful luminii asupra întunericului, deoarece zilele devin mai lungi și nopțile sunt mai scurte în timpul iernii. La Shab-e Yalda, oamenii se întâlnesc cu prietenii sau rudele, în general în casa bunicilor sau a membrilor mai în vârstă ai familiei, pentru a sărbători cea mai lungă noapte din an, mâncând nuci și fructe, recitând poezii ale renumitului poet iranian Hafiz, exprimându-și urări de bine, conversând și distrându-se reciproc pentru a întâmpina iarna și a-și lua rămas bun de la toamnă.

Hafezieh

Prof. Alexander Fedotov during one of his many travellings to Asia (source: Facebook)

A visit to the tomb of the poet Hafez

Prof. Dr. Alexander Fedotov

This text is given to the Persian Bridge of Friendship blog by the widow of Professor Alexander Fedotov – Snejana Todorova-Fedotova. Alexander Fedotov was a Bulgarian orientalist of Russian origin, who was a specialist in East Asia, but also in the Mongolian and Tibetan space. He also had mutual sympathy for Iranians, Indians and other Asian nations.  

In 2012 I had the extraordinary good fortune to visit Iran. I won’t hide it – it was a long-held dream of mine. My interest in the country during my school years determined my career direction – so I dedicated myself to the Orient and became an Orientalist.

One could talk endlessly about Iran, its history, philosophy and literature, but no story would be complete, so rich is the Iranian cultural treasure. Thousands of books have been written about Iran, but none tells the whole story – so much is still to be learned. In this year, declared by UNESCO, at Iran’s proposal, the Year of Dialogue among Civilisations, we are talking about Iran’s cultural greatness, its thinkers, philosophers and poets, whose fame continues to spread even today, whose works continue to stir the minds and hearts of people.

One of these poets was Shamsiddin Muhammad (1325-1390), known throughout the world as Hafez. He was born and lived in Shiraz, one of the most beautiful cities in Iran. Shiraz, located in the south of Iran, is called ‘the city of roses’. He has been praised by not a few Iranian and foreign writers and poets. The narrow streets of this city still preserve not a few legends and tales of its illustrious inhabitants. Many tourists still come to Shiraz today to immerse themselves in the colourful atmosphere of the Orient, to feel its ancient history, to experience the unforgettable poems of Saadi, Hafez and other poets.

Hafezie

Prof. Alexander Fedotov în cadrul unei dintre cele multe călătorii sale în Asia (sursă: Facebook)

O vizită la mormântul poetului Hafez

Prof. Dr. Alexander Fedotov

Textul acesta este acordat blogului Podul Persan al Prieteniei de către văduva profesorului Alexander Fedotov – Snejana Todorova-Fedotova. Alexander Fedotov era un orientalist bulgar de origine rusă, care a fost specialist în Asia de Est, dar și în spațiul mongol și tibetan. De asemenea, el avea simpatie reciprocă pentru Iran.  

În 2012 am avut norocul extraordinar de a vizita Iranul. Nu o voi ascunde – era un vis foarte vechi al meu. Interesul meu pentru această țară în anii de școală mi-a determinat orientarea profesională – așa că m-am dedicat Orientului și am devenit orientalist.

Se poate vorbi la nesfârșit despre Iran, despre istoria, filosofia și literatura sa, dar nici o povestire nu ar fi completă, atât de bogat este tezaurul cultural iranian. S-au scris mii de cărți despre Iran, dar niciuna nu spune întreaga poveste – atât de multe lucruri sunt încă de aflat. În acest an, declarat de UNESCO, la propunerea Iranului, Anul Dialogului între civilizații, vorbim despre măreția culturală a Iranului, despre gânditorii, filosofii și poeții săi, a căror faimă continuă să se răspândească și astăzi, ale căror opere continuă să trezească mintea și inima oamenilor.

Unul dintre acești poeți a fost Shamsiddin Muhammad (1325-1390), cunoscut în întreaga lume sub numele de Hafez. S-a născut și a trăit în Shiraz, unul dintre cele mai frumoase orașe din Iran. Shiraz, situat în sudul Iranului, este numit “orașul trandafirilor”. A fost lăudat de nu puțini scriitori și poeți iranieni și străini. Străzile înguste ale acestui oraș păstrează încă nu puține legende și legende ale locuitorilor săi iluștri. Mulți turiști vin și astăzi la Shiraz pentru a se cufunda în atmosfera colorată a Orientului, pentru a simți istoria sa străveche, pentru a trăi poezii de neuitat ale lui Saadi, Hafez și ale altor poeți.