Masood Ahmadi: Relațiile bulgaro-iraniene rezistă în timp

Centrul cultural iranian din Sofia (sursă: Facebook)

Interviu cu directorul Centrului Cultural Iranian din Sofia

Vladimir Mitev

Dr. Masood Ahmadi s-a născut în 1970 la Mashhad. Este doctor în religii comparate și misticism la Universitatea din Teheran, cu doi ani de doctorat petrecuți la Universitatea din Heidelberg. A fost manager cultural și media, precum și autor de cursuri și materiale pentru posturile de radio și tv iraniene. Vorbește persană, engleză, germană și arabă. De la începutul anului 2023, Dr. Masood Ahmadi este directorul centrului cultural iranian din Sofia. 

Advertisement

Ioana Constantin-Bercean: Ambiguitatea strategică a Turciei nu este posibilă în cazul României și Bulgariei

Ioana Bercean este invitată des la emisiunile televiziunilor românești despre relațiile internaționale (sursă: Facebook)

Un interviu cu un expert român în relații internaționale despre evoluțiile recente din politica Orientului Mijlociu – vizita lui Joe Biden în regiune și vizita lui Vladimir Putin la Teheran, despre poziția specifică a Turciei de mediator între “Vest” și “Est” și despre perspectivele “ambiguității strategice” de inspirație turcă în cazul României și Bulgariei

Vladimir Mitev

Vladimir Mitev de la “Cross-border Talks” a discutat cu Ioana Constantin-Bercean, expert român în relații internaționale de la Academia Română, despre politica Orientului Mijlociu în condițiile războiului din Ucraina, despre rolul de mediator al Turciei și despre cum ar putea aborda Bulgaria și România cooperarea ruso-turcă, puternică în domeniul energetic. 

Ioana consideră că vizita lui Joe Biden în Israel și Arabia Saudită a fost menită să reasigure aceste țări de garanțiile de securitate americane, în condițiile în care acum perspectivele de relansare a acordului nuclear cu Iranul sunt foarte bune. În ceea ce privește relația ruso-iraniană, aceasta este complexă, deoarece ambele țări sunt supuse unor sancțiuni puternice, dar sunt și competitoare în domeniul energetic. Rolul de mediator al Turciei între Rusia și Ucraina, între Occident și “Est” este un lucru care merită o atenție sporită, în condițiile în care președintele Turciei a anunțat că țara sa va plăti gazul rusesc în ruble. 

Întrebată dacă Bulgaria și România, care au relații bune cu Turcia, ar putea emula ambiguitatea strategică a Turciei, Ioana Bercean s-a arătat sceptică. Ea a reamintit că ambele țări sunt membre ale NATO și UE și că acest lucru înseamnă aliniere la Vest in politică externă.

Videoul poate fi văzut aici subtitrat în limba română:

Sunt discuțiile nucleare de la Viena menite să ajungă la un acord?

Fereydoun Majlessi (sursă: Fereydoun Majlessi)

Site-ul iranian Economy 24 l-a intervievat pe fostul diplomat Fereydoun Majlessi cu privire la ultima rundă de negocieri de la Viena și “pesimismul” alimentat de aceste discuții în ceea ce privește soluționarea problemei nucleare iraniene și sancțiunile internaționale corespunzătoare. Majlessi a analizat raționamentul Statelor Unite, al Israelului, al actualului guvern iranian și discută despre cum ar putea arăta un viitor al Iranului afectat de sancțiuni

Mira Ghorbanifar, Economy 24

În ultimele zile, ochii multor experți din domeniul diplomației, politicieni și mass-media au fost ațintiți asupra Vienei. Mass-media internaționale mainstream au relatat și au analizat ceea ce se întâmplă la Viena în secțiunea lor politică și internațională. 

De data aceasta, procesul de negociere ar putea fi mai dificil decât multe dintre încercările anterioare de a ajunge la o rezoluție. Se pare că există un zid înalt de neîncredere după retragerea guvernului american în timpul lui Trump. Zidul neîncrederii a devenit mai înalt și mai gros ca niciodată.

Acum, declarațiile și interviurile părților implicate în negociere arată, de asemenea, că există un decalaj serios între cererile și obiectivele fiecăreia dintre ele și ceea ce este pus pe masă. O parte a dezacordului este cererea de garanție specifică a părții iraniene, care cere ca celelalte părți la negocieri, în special Statele Unite, să fie de acord să nu părăsească acordul în viitor. 

Domeniul diplomației și al politicii este, desigur, domeniul “conflictului și al compromisului” și, uneori, în cadrul negocierilor, realizările pot fi obținute atunci când există mai puține speranțe de a le obține. Dar care este situația Iranului și a celorlalte părți implicate în aceste negocieri? Pentru a înțelege mai bine situația actuală a negocierilor, l-am abordat pe Fereydoun Majlessi, fost diplomat, istoric, politician și expert internațional, pentru a putea afla opiniile sale cu privire la cea de-a șaptea rundă de negocieri de la Viena.

Acesta este un interviu realizat de Mira Ghorbanifar de la site-ul de știri Economy 24 din Iran, publicat la 2 decembrie 2021. 

Un ghid pentru a înțelege președinția lui Raisi

(sursă: Pixabay, CC0)

Contradicția dintre două generații importante ale establishmentului iranian; dilemele de politică externă – politică regională militarizată sau diplomație internațională, bazată pe relaxarea sancțiunilor; problemele ecologice și energetice stabilesc cadrul în care noul guvern iranian va trebui să lupte pentru soluții la criza din țară

Fereydoun Majlessi 

Aceasta este o versiune editată a unui articol, pe care analistul politic iranian Fereydoun Majlessi l-a publicat la 24 octombrie 2021 în revista iraniană de afaceri Trade of Tomorrow. 

Șeful guvernului iranian nu se numește prim-ministru, ci președinte. Acesta ar trebui să fie ales în mod democratic o dată la patru ani. În august 2021, noul președinte iranian, Ebrahim Raisi, a format un guvern, care a primit aprobarea parlamentului. Pentru a înțelege natura poziției președintelui în cadrul aparatului de stat, trebuie să vedem poziția și opțiunile sale ca fiind cele modelate de experiența îndelungată a contradicțiilor dintre președinții aleși și supravegherea de rang înalt a aparatului de stat aflat la putere în Iran. Există, de asemenea, contextul internațional, dilemele de politică externă și criza ecologică și existențială din țară. 

Fereydoun Majlessi le comentează pe toate acestea și creează cadrele în care Ebrahim Raisi va trebui să acționeze. Blogul Podul Persan al Prieteniei republică acest articol, deoarece permite cititorilor din afara Iranului să devină mai conștienți de dilemele politice și existențiale cu care se confruntă establishmentul iranian. 

Beneficiile aduse de aderarea Iranului la Organizația de Cooperare de la Shanghai sunt limitate

Organizaţia de Cooperare de la Shanghai i-a ridicat statutul lui Iran de la ”observator” la ”membru” la summit-ul din Duşanbe, 17 septembrie 2021 (sursă: The Tehran Times)

Diako Hosseini, analist iranian de renume în domeniul politicii externe, comentează beneficiile economice și de politică externă pe care le poate aduce Iranului apartenența la OCS, precum și influența pe care această apartenență ar putea-o avea asupra relațiilor cu SUA, UE3, Rusia și China. 

Admiterea Iranului ca membru cu drepturi depline al unei organizații de securitate care reunește Rusia, China, India, Pakistan și o serie de state din Asia Centrală a fost însoțită de articole elogioase în ziarul iranian oficial de limbă engleză The Tehran Times. Experții în politică externă și analiștii politici au trasat un viitor luminos în care relațiile cu “Orientul” vor ajuta Iranul să depășească criza economică și socială apărută ca urmare a sancțiunilor internaționale. În plus, ei sunt încrezători că Iranul va avea acum o poziție mai puternică în negocierile de la Viena cu grupul celor șase țări importante din comunitatea internațională privind reluarea acordului nuclear, pe care Teheranul l-a înghețat în perioada premergătoare învestirii noului președinte Ebrahim Raisi în această vară. 

Mai jos, Podul Persan al Prieteniei publică un interviu cu unul dintre cei mai importanți experți iranieni în politică externă, care își permite să exprime un punct de vedere alternativ și critic.  Diako Hosseini este director al Programului de studii mondiale din cadrul Centrului de Studii Strategice din Teheran. Într-un interviu acordat Agenției de presă a muncitorilor iranieni, Hosseini a comentat noul statut de “membru” al Organizației de Cooperare de la Shanghai pe care Iranul l-a primit la summitul de la Dușanbe din 17 septembrie 2021. Potrivit lui Hosseini, în ciuda interacțiunii reușite cu țările Organizației de Securitate Asiatică, Iranul continuă să fie împiedicat în relațiile sale economice și de politică externă din cauza sancțiunilor. În plus, este prematur să credem că Teheranul s-a plasat în mod unic și permanent pe orbita Rusiei și a Chinei.

Acest interviu a fost publicat în Agenţia Iraniană de Ştiri a Muncitorilor la 18 septembrie 2021 și a fost retipărit de Podul Persan al Prieteniei într-o versiune modificată și extinsă.

Decizia înțeleaptă a Iranului de a evada din izolarea comunităţii internaţionale

Fereydoun Majlessi este un fost diplomat iranian la Washington şi Bruxelles în vremurile şahului (sursă: Fereydoun Majlessi

Interviu cu Fereydoun Majlesi cu privire la acordul dintre Iran și Agenția Internațională pentru Energie Atomică, potrivit căruia inspecțiile nucleare în Republica Islamică continuă

Alireza Pourhossein

Acest articol a fost publicat pe prima pagină a ziarului Arman Melli pe 14 septembrie 2021.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, la întoarcerea din Iran, a declarat într-o conferință de presă la Viena că organismul de supraveghere nucleară al ONU a rezolvat cea mai importantă și prioritară provocare cu Iranul. Grossi a declarat că acordul recent semnat are ca scop crearea unui spațiu pentru ca diplomația să ajungă la soluții mai cuprinzătoare. Grossi a declarat că acordul cu Iranul nu este pe termen lung și că durata acestuia nu poate fi determinată. 

El a adăugat că AIEA inspectează toate instalațiile iraniene pentru a înlocui toate echipamentele de supraveghere deteriorate. Acordul recent semnat cu Iranul va permite inspecții de rutină ale instalațiilor sale. Grossi a declarat că AIEA trebuie să discute cu guvernul iranian despre problemele rămase. De asemenea, trebuie luate măsuri diplomatice cu privire la activitățile nucleare ale Iranului. Dispunem de toate instrumentele tehnice pentru a colecta informații prin monitorizarea instalațiilor iraniene, a adăugat Grossi. El se va întoarce în curând în Iran pentru a discuta despre problemele rămase legate de particulele de uraniu. Toate acestea, în timp ce reuniunea Consiliului Guvernatorilor privind raportul trimestrial al Agenției a început ieri, au făcut să crească speranța că se va ajunge pe cale diplomatică bună pentru a se ajunge la un acord cu părțile din Consiliul AIEA. Pentru a investiga această chestiune, ziarul “Arman Melli” a purtat o conversație cu Fereydoun Majlesi, fost diplomat iranian.

Iran: Victoria conservatoare și umbra Americii

Noul preşedinte iranian Ebrahim Raisi în vremea campaniei electorale (sursă: Tasnim News Agency, CC BY-SA 4.0)

Malgorzata Kulbaczewska-Figat

Portalul Strajk vorbește cu Vladimir Mitev, un iranist bulgar, editor al portalului de stânga Baricada despre motivul pentru care iranienii au ales un președinte conservator, despre numărul redus de participanți și despre ceea ce scapă atenției comentatorilor occidentali în realitățile iraniene

Domnule Mitev, de ce există o prezență la vot atât de scăzută în Iran? Totuși, primul gând intuitiv ar sugera că societatea este foarte dezamăgită de ceva (sau de cineva).

Cu câteva zile în urmă, au avut loc alegeri locale în Franța. Prezența a fost foarte redusă. Susține cineva pe această bază că societatea franceză este deziluzionată de guvernul republican sau laic?

Da, prezența la alegerile din Iran a fost scăzută, dar a depășit așteptările. Unul dintre liderii reformatorilor, Mir Hossein Mousavi, aflat în arest la domiciliu, și-a îndemnat susținătorii să nu voteze. La rândul său, un alt reformator influent, Mehdi Karroubi, i-a îndemnat să meargă la urne.

Aș prefera să fiu atent la un alt aspect – aproximativ 10 la sută dintre cei care au venit la vot au exprimat voturi nevalide. Analistul iranian Mehdi Motaharnia a declarat că societatea s-a împărțit în cei care au votat ”pentru” sau ”împotriva” urnelor de vot.

Aceste lucruri nu schimbă faptul că iranienii cu care am contact personal sunt de fapt dezamăgiți de ceea ce se întâmplă în țară. Unii chiar caută posibilitatea emigrării. La alegerile anterioare, au existat candidați inspirați, iar oamenii i-au votat în masă. Dar acum concurența nu era deloc puternică.

Sancțiunile antiiraniene pot fi ușurate, dar nu vor fi ridicate complet

Noul preşedinte iranian în timpul campaniei electorale (sursă: Tasnim News Agency, CC BY-SA 4.)

Interviu cu politologul iranian în contextul ultimelor alegeri prezidențiale: despre moștenirea lui Hassan Rouhani, despre viitoarea politică economică a noului preşedinte, Ebrahim Raisi, despre prezența redusă la vot și a așteptărilor de la negocierile nucleare în curs de desfășurare la Viena

Vladimir Mitev

Mehdi Motaharnia (născut în 1965, Kashan) este profesor universitar cu competențe în sociologie, științe politice, comunicare, futurologie și securitate. Este profesor la Universitatea Liberă Islamică din filialele din Qom, centrul Teheranului şi nordul Teheranului. Este lector invitat la universitățile naționale de apărare. A colaborat cu Universitatea Liberă Islamică în calitate de director al Institutului de Cercetări pentru Științe Sociale și Revoluție al Organizației Centrale a Universității Libere Islamice. Este autorul cărților și articolelor din domeniile științelor sociale și politice, futurologie, comunicare, mass-media, securitate și operațiuni psihologice.

Baricada a publicat interviul care a fost difuzionat în ziua de 21 iunie 2021 pe Radioul Naţional Bulgar.

Interesul comercial al României și Bulgariei față de comerțul cu Iranul este redus

Moscheea Kabud din Tabriz (sursă: Yassin Mohammadi, Unsplash)

Un interviu cu serviciul de asistență privind verificarea prealabilă cu privire la sancțiunile UE despre serviciile pe care le oferă, despre resursele necesare care trebuie citite pentru a se conforma sancțiunilor UE asupra Iranului, despre nivelul de cooperare cu mecanismul european-iranian de sprijinire a schimburilor comerciale (INSTEX) și despre nivelul de interes bulgar și român față de serviciile sale

Vladimir Mitev

În timp ce negocierile privind reînvierea acordului nuclear dintre grupul celor șase și Iran avansează la Viena, firmele europene care încearcă să facă afaceri cu Iranul au o organizație pe care să se bazeze pentru consultare, în condițiile sancțiunilor UE.

The Due Diligence Helpdesk on EU Sanctions este o inițiativă finanțată de Uniunea Europeană, care se bazează pe acțiunea anterioară, finanțată în cadrul Instrumentului de parteneriat „Verificare prealabilă pentru operatorii din UE care au legătură cu Iranul” și Instrumentul de sancțiuni al UE. Acesta își propune să sprijine întreprinderile din UE, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care sunt dispuse să se angajeze cu Iranul, să facă acest lucru în mod legitim, în conformitate cu legislația UE și în cadrul Planului de Acțiune Comprehensiv Comun (acordul nuclear cu Iran).

Biroul de asistență oferă IMM-urilor din UE verificări gratuite de due diligence pentru proiecte de afaceri specifice din Iran, evaluând conformitatea acestora cu măsurile restrictive ale UE (sancțiunile UE). Obiectivul este de a liniști IMM-urile UE și instituțiile lor partenere de finanțare cu privire la legitimitatea activităților lor de afaceri intenționate în Iran, demonstrând astfel angajamentul continuu al UE față de JCPoA (acordul nuclear cu Iran).

UE a fost cel mai mare partener comercial al Iranului înainte de actualul regim de sancțiuni. Acum este al treilea partener comercial principal al Iranului (reprezentând 16,3% din comerțul global al Iranului). Volumul comerțului UE-Iran a fost de 3,7 miliarde de euro în 2019. În 2019, importurile UE din Iran au scăzut cu 92,8%, iar exporturile UE au scăzut cu 49,4%. În aceste condiții, UE încearcă să sprijine relațiile comerciale cu Iranul prin intermediul unor organizații precum serviciul de asistență cu privire la sancțiunile UE.

Exc. Seyed Mohammad Javad Rasouli: Iranul şi Bulgaria putem intensifica colaborarea în economie, turism şi cultură

Centrul religios Qom (sursă: Pixabay, CC0)

Relațiile dintre Bulgaria și Iran se bazează în continuare pe respect reciproc și pe prietenie, iar pe viitor putem dezvolta o cooperare din ce în ce mai mare, afirmă ambasadorul Republicii Islamice Iran la Sofia – Excelența Sa Seyed Mohammad Javad Rasuli, într-un interviu special acordat Radioului Naţional Bulgar

Gheorghi Markov

Acest interviu a fost difuzat în cadrul emisiunii 12 + 3 la programul „Orizont” al Radioului Național Bulgar, pe 10 noiembrie 2020. Gheorghi Markov l-a intervievat pe Excelența Sa – Seyed Mohammad Javad Rasuli, ambasadorul Republicii Islamice Iran în Bulgaria, cu ocazia celei de a 123-a aniversare de la stabilirea relațiilor diplomatice între Bulgaria și Iran.