L’influenza della seconda ondata del femminismo sul romanzo iraniano Savushun

La copertina di una delle edizioni inglesi del romanzo Savushun (fonte: YouTube)

Rivista di studi femministi e di genere, Analize (Romania), n. 17 (31)/2022

Vladimir Mitev

La società iraniana prima della Rivoluzione Islamica faceva parte del flusso globale di idee e i suoi creatori hanno utilizzato i successi del pensiero mondiale per criticare la loro realtà.

Ad esempio, la famosa teoria della dipendenza, che divide il mondo in un centro industrialmente sviluppato e una periferia sfruttata, è diventata fondamentale per comprendere il saggio scritto da Jalal Al-e Ahmad Occidentosis (1961). Il saggio delinea un percorso per lo sviluppo dell’Iran attraverso il superamento dell’arretratezza tecnologica ed economica create dalla subordinazione quasi coloniale.

Allo stesso modo, i successi della seconda ondata di femminismo (che ha raggiunto il suo apice in Occidente negli anni ’60 e ’70) sono diventati la base per comprendere un romanzo scritto in un contesto culturale prettamente iraniano, intitolato Savushun, di Simin Daneshvar. Daneshar è la prima scrittrice iraniana di romanzi poiché solo gli uomini hanno scritto romanzi prima di lei.

Il romanzo racconta l’evoluzione personale di una donna istruita, iniziando dalla sua subordinazione alle norme sociali e all’ordine patriarcale fino alla sua aperta protesta contro lo status quo. Questo sviluppo del personaggio principale avviene sulla base della dinamica etica interiore dell’eroina, che non ha modelli di ruolo, nessun supporto su cui fare affidamento per la sua emancipazione. Si libera dall’ordine oppressivo e, così facendo, diventa la pioniera del movimento delle donne iraniane. Al giorno d’oggi, il movimento femminista è tradizionalmente forte, ma durante la Seconda Guerra Mondiale, quando si svolge l’azione del romanzo, si è appena manifestato.

L’articolo dimostra che il romanzo Savushun è ispirato dalla seconda ondata di femminismo in ascesa in Occidente. In questo articolo vengono esaminate le ondate del femminismo, viene presentata la vita di Simin Daneshvar, sono riportate citazioni dal romanzo e viene analizzata l’emancipazione del personaggio principale, Zari, con il quale Daneshvar si identifica chiaramente. Il metodo utilizzato è chiamato close reading.

L’evoluzione spirituale di Zari in Savushun è guidata da diversi fattori: dal desiderio di sicurezza e integrità della sua casa e della sua famiglia, dalla contraddizione tra l’istruzione di prima classe, ricevuta presso la scuola britannica di Shiraz, e la corruzione e la devastazione causate dalla guerra nel sud del’Iran Britannico sotto occupazione, dalla comparsa e dall’intensificazione del coraggio di Zari di opporsi all’ordine creato da uomini privilegiati, in cui si identifica come inferiore.

Questa evoluzione avviene interamente con l’aiuto di dinamiche interne che fanno capire a Zari che se lei sarà semplicemente oggetto del giudizio pubblico, tutto ciò a cui tiene, sarà distrutto. Capisce che la società non la rispetterà finché non la costringerà a farlo. Allo stesso tempo, il suo disaccordo con le regole imposte non è un capriccio, ma un senso profondamente consapevole di  giustizia in un mondo che crolla.

Ambientato durante l’occupazione del 1941, il romanzo descrive la divisione che si è creata nel sud dell’Iran: alcuni cooperano con gli inglesi nella loro ricerca del potere, altri approfittano della situazione precaria e del contrabbando di armi, un terzo gruppo di persone cospira contro il governo, mentre un quarto gruppo combatte l’epidemia di tifo o cura i malati di mente. In questo mondo in cui ognuno combatte a modo suo, Zari cerca di rivendicare un territorio libero dai disagi della guerra. Zari si sforza di servire la Vita, mentre gli altri personaggi servono il Potere. Questo è solo uno dei tanti segni che dimostrano che questo romanzo, comprendendo il ruolo delle donne nella società, corrisponde ai concetti della seconda ondata del femminismo.

Advertisement

Influence of the second wave of feminism in the Iranian novel Savushun

Cover of one of the English editions of Savushun (source. YouTube)

Analize Journal of Gender and Feminist Studies (Romania), n. 17 (31)/2022

Vladimir Mitev

Iranian society before the Islamic Revolution was part of the global flow of ideas, and its creators used the achievements of world thought to criticize their reality. For example, the famous  “dependence theory”, which divides the world into an industrially developed center and an exploited periphery became fundamental to the understanding of Jalal Al-e Ahmad’s essay “Occidentosis” (1961). It outlines a path for Iran’s development by overcoming the technological and economic backwardness created by quasi-colonial subordination.

In the same way, the successes of the second wave of feminism (which peaked in the West in the 1960s and 1970s) became the basis for understanding a novel written in a purely Iranian cultural context, Simin Daneshwar’s Savushun. Daneshwar is the first Iranian novel writer as only men wrote novels before her. The novel tells of the personal evolution of an educated woman from her subordination to social norms and patriarchal order to her open protest against the status quo. This evolution of the main character takes place on the basis of the inner ethical dynamics of the heroine, who has no role models, no support on which to rely for her emancipation. She freed herself from the oppressive order and, in this sense, became the pioneer of the Iranian women’s movement. In our time feminist movement is traditionally strong, but during the Second World War, when the action in the novel takes place, it was barely emerging.

The article proves that the novel “Savushun” is inspired by the rising second wave of feminism in the West. It examines the waves of feminism, presents the life of Simin Daneshwar, follows with quotes from the novel and analyzes the emancipation of the main character Zari, with which Daneshwar is obviously identified. The method used is called close reading.

Zari’s spiritual evolution in Savushun is determined by several factors: her desire for security and the integrity of her home and family, the contradiction between her first-class education at the British school in Shiraz and the corruption and devastation brought about by the war in the occupied British Southern Iran, the emergence and intensification of the courage in Zari to oppose the man-made order in which she is identified as inferior. This evolution takes place entirely with internal dynamics that make Zari realize that if she is simply the object of public relations, everything she cares about will be destroyed. She understands that society will not respect her until she forces it to do so. At the same time, her disagreement with the imposed rules is not a whim, but a deeply conscious sense of justice in a collapsing world.

Under the occupation in 1941, the novel depicts how divisive times have come in southern Iran – some cooperate with the British in their quest for power, others take advantage of the precarious situation and profit from arms smuggling, third group of people conspire against the government, while fourth group of people fight the typhus epidemic or treat the mentally ill. In this world in which everyone is struggling in their own way, Zari is trying to regain territory free from the hardships of war. Zari strives to serve Life while the other characters serve power. This is just one of the many signs that demonstrate that this novel, with its understanding of the role of women in society, corresponds to the concepts of the second wave of feminism.

Influența celui de-al doilea val de feminism asupra romanului iranian Savushun

Coperta unei dintre edițiile engleze a romanului Savushun (sursă: YouTube)

Revista de studii feministe și de gen Analize (România), n. 17 (31)/2022

Vladimir Mitev

Societatea iraniană de dinainte de Revoluția Islamică făcea parte din fluxul global de idei, iar creatorii ei foloseau realizările gândirii mondiale pentru a-și critica realitatea. De exemplu, faimoasa “teorie a dependenței”, care împarte lumea într-un centru dezvoltat industrial și o periferie exploatată, a devenit fundamentală pentru înțelegerea eseului scris de Jalal Al-e Ahmad “Occidentoză” (1961). Acesta schițează o cale pentru dezvoltarea Iranului prin depășirea înapoierii tehnologice și economice create de subordonarea cvasi-colonială.

În același mod, succesele celui de-al doilea val de feminism (care a atins apogeul în Occident în anii ’60 și ’70) au devenit baza pentru înțelegerea unui roman scris într-un context cultural pur iranian, numit Savushun, de Simin Daneshvar. Daneshar este prima scriitoare iraniană de romane, deoarece numai bărbații au scris romane înaintea ei. Romanul relatează evoluția personală a unei femei educate, de la subordonarea sa față de normele sociale și ordinea patriarhală la protestul său deschis împotriva status quo-ului. Această evoluție a personajului principal are loc pe baza dinamicii etice interioare a eroinei, care nu are modele de urmat, nici un sprijin pe care să se bazeze pentru emanciparea sa. Ea se eliberează singură de ordinea opresivă și, în acest sens, devine pioniera mișcării femeilor iraniene. În zilele noastre, mișcarea feministă este în mod tradițional puternică, dar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când are loc acțiunea din roman, abia dacă se manifesta.

Articolul dovedește că romanul Savushun este inspirat de cel de-al doilea val de feminism aflat în ascensiune în Occident. Se examinează valurile feminismului, se prezintă viața lui Simin Daneshvar, urmează citate din roman și se analizează emanciparea personajului principal Zari, cu care Daneshvar se identifică în mod evident. Metoda folosită se numește close reading.

Evoluția spirituală a lui Zari în Savushun este determinată de mai mulți factori: dorința ei de siguranță și de integritate a căminului și a familiei, contradicția dintre educația de primă clasă primită la școala britanică din Shiraz și corupția și devastarea provocate de război în sudul Iranului britanic aflat sub ocupație, apariția și intensificarea curajului în Zari de a se opune ordinii create de bărbați privilegiați în care ea este identificată ca fiind inferioară. Această evoluție are loc în întregime cu ajutorul unor dinamici interne care o fac pe Zari să realizeze că, dacă va fi pur și simplu obiectul unor relații publice, toate lucrurile la care ține vor fi distruse. Ea înțelege că societatea nu o va respecta până când nu o va forța ea să o facă. În același timp, dezacordul ei cu regulile impuse nu este un capriciu, ci un sentiment profund conștient de dreptate într-o lume care se prăbușește.

Plasat în vremea ocupației din 1941, romanul descrie cât de divizate au ajuns vremurile în sudul Iranului – unii cooperează cu britanicii în căutarea puterii, alții profită de situația precară și de pe urma contrabandei cu arme, un al treilea grup de oameni conspiră împotriva guvernului, în timp ce un al patrulea grup de oameni luptă împotriva epidemiei de tifos sau îi tratează pe bolnavii mintal. În această lume în care fiecare se luptă în felul său, Zari încearcă să recâștige un teritoriu liber de greutățile războiului. Zari se străduiește să servească Viața, în timp ce celelalte personaje servesc puterea. Acesta este doar unul dintre numeroasele semne care demonstrează că acest roman, prin înțelegerea rolului femeii în societate, corespunde conceptelor celui de-al doilea val de feminism.

The role of tradition in the Iranian novel Savushun

Siavush passes through the fire mountain (source: Public domain)

The references towards the Iranian mythology and the Shiite branch of Islam allow that Western ideas are put in the Iranian cultural context and to be accepted by Iranians

Vladimir Mitev

On 28 may 2021 at the conference of the Ph.D. candidates and non-habilitated professors at the Faculty of Classical and Modern Philologies at the University of Sofia Vladimir Mitev presented his study on “The role of the Iranian and traditional in the novel “Savushun”” by Simin Daneshvar.

Rolul tradiţiei în romanul iranian Savushun

Siavush trece printr-un munte de foc (sursă: Public domain)

Referinţele la eposul iranian şi denominarea şiită a islamului permit ca unele idei  occidentale să fie puse într-un context cultural iranian şi să fie acceptate de iranieni

Vladimir Mitev

La 28 mai 2021, la conferința doctoranzilor și profesorilor fără habilitare de la Facultatea de Filologii Clasice și Moderne de la Universitatea din Sofia, Vladimir Mitev și-a prezentat studiul despre „Rolul iranităţii și tradiței în romanul „Savushun” de Simin Daneshvar.