Discursul lui Gheorghi Pirinski la dezbaterea publică „Catastrofa umanitară din Gaza”, organizată la 6 iunie 2024 la Rectoratul Universității din Sofia “Sf. Kliment Ohridski”
Gheorghi Pirinski
Înțeleg că motivul pentru care ne aflăm astăzi aici este de a declara ce suntem împotriva și ce suntem pentru, ce respingem și ce susținem. Ceea ce numim „catastrofa umanitară din Gaza” este ceva ce orice persoană cu conștiință nu poate decât să respingă în mod clar și categoric.
Ce înțelegem prin „catastrofa umanitară din Gaza”? În Raportul din 25 martie 2024 al Raportorului Special al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului privind situația drepturilor omului în teritoriile palestiniene ocupate din 1967, citim: „După cinci luni de operațiuni militare, Israelul a distrus Gaza. Peste 30.000 de palestinieni au fost uciși, inclusiv peste 13.000 de copii. Peste 12.000 sunt presupuși morți și 71.000 de răniți, mulți dintre ei cu mutilări care le schimbă viața. Șaptezeci la sută din zonele rezidențiale au fost distruse. Optzeci la sută din întreaga populație a fost strămutată cu forța. Mii de familii au pierdut persoane dragi sau au fost anihilate. Mulți nu și-au putut îngropa și plânge rudele, fiind nevoiți în schimb să le lase trupurile în descompunere în case, pe stradă sau sub dărâmături. Mii de oameni au fost reținuți și au fost supuși în mod sistematic la tratamente inumane și degradante. Trauma colectivă incalculabilă va fi resimțită de generațiile viitoare….. Una dintre constatările cheie este că liderii executivi și militari și soldații israelieni au denaturat în mod intenționat principiile jus in bello, subminându-le funcțiile de protecție, în încercarea de a legitima violența genocidară împotriva poporului palestinian.”
Activistul pentru drepturile omului de renume mondial Aryeh Neier subliniază în mod specific politica persistentă a Israelului de obstrucționare a furnizării de ajutor umanitar pentru locuitorii din Gaza și citează cuvintele de acum infame ale ministrului de război Yoav Galant: „Am ordonat un asediu total asupra Fâșiei Gaza. Nu va exista electricitate, nu vor exista alimente, nu va exista combustibil, totul este închis. Ne luptăm cu animale umane și acționăm în consecință”. Iar Neier concluzionează: „Este evident că Israelul și-a făcut rău pe termen lung atât lui însuși, cât și victimelor sale palestiniene”.
Se poate concluziona că este vorba de un proces care combină diverse acte de persecuție și distrugere: de la distrugerea fizică la dezmembrarea forțată a instituțiilor politice și sociale ale unui popor, a culturii, limbii, spiritului național și religiei sale.
Pentru a treia zi, cabinetul israelian a fost sfâșiat de ciocniri pe tema presupusului plan israelian de încheiere a războiului din Gaza, anunțat de președintele american Joe Biden. Ministrul de finanțe Betzalel Smotrich amenință că îl va răsturna pe Netanyahu „cu toată forța și agresivitatea” dacă acceptă planul (al Israelului?), deoarece este periculos și nu este obligatoriu pentru guvern. Este evident cine blochează încetarea focului.
Ce să facem, ce să susținem? Iată sugestiile unui diplomat israelian de lungă durată, Alon Liel, care a fost purtător de cuvânt și apoi director general al Ministerului israelian de Externe și membru al delegației israeliene la ONU:
„Anunțul făcut de Norvegia, Spania, Irlanda și, cel mai recent, Slovenia de a recunoaște Palestina ca stat a creat un nou impuls. O potențială recunoaștere a statului palestinian de către Germania în viitorul apropiat – în mod ideal în coaliție cu Franța – ar putea aprinde și mai mult acest impuls, ceea ce ar putea duce la o recunoaștere mai largă la nivel european și la ONU, precum și la mult-așteptata soluție cu două state…”.
Să sperăm că discuția internațională despre „ziua de după” va forța un rezultat strategic al acestui război, care va duce la un acord de pace israeliano-palestinian bazat pe paradigma celor două state.
Când luptele se vor încheia, va fi nevoie de asistență umanitară imediată și pe scară largă, precum și de o planificare pe termen lung. Dincolo de pierderile de vieți omenești și de pagubele materiale, ostilitățile care intensifică în prezent dușmănia și ura dintre cele două popoare cu fiecare zi care trece fac ca sfârșitul luptelor să fie cu atât mai urgent.
Pe lângă încetarea ostilităților și reconstrucția Gaza, este imperios necesar să se creeze condițiile pentru o pace durabilă, bazată pe principii care să conducă la o soluție politică. Scopul unui acord de pace trebuie să fie coexistența strategică între părți, bazată pe soluția celor două state și în conformitate cu toate rezoluțiile relevante ale ONU.
Relațiile dintre Israel și Palestina trebuie să fie construite în cadrul dreptului internațional și cu respectarea drepturilor omului. Aceste principii nu sunt negociabile și ar trebui să fie cadrul definitoriu al efortului politic de a transforma dușmănia istorică dintre israelieni și palestinieni într-o coexistență viabilă.
Fie ca acesta să fie mesajul nostru din această discuție de astăzi.
Foto: Gheorghi Pirinski într-o altă conferință (sursă: YouTube)
Abonează-te la canalul blogului Podul Persan al Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter! El are și canal din Telegram.
The Persian Bridge of Friendship - Персийският мост на приятелството - Podul Persan al Prieteniei - پل دوستی فارسی 